Fetițe însărcinate, copii avortați sau crescuți de bunici

F

Un tablou sumbru al României ultimilor ani. 850 de fete cu vârste curpinse între 11 și 14 ani au rămas însărcinate în perioada ianuarie 2012-martie 2013. Aproap 600 dintre ele au renunțat la sarcină. Anul trecut cele mai multe minore au rămas însărcinate înainte de a împlini 15 ani. Primele trei locuri sunt ocupate de Bistrița-Năsăud, Dolj și Bihor (!). În ceea ce privește segmentul de vârstă 15-19 ani, avem 15.252 de cazuri înregistrate, dintre care peste 70% au avortat. Cele care – în minoritate – au ales să păstreze sarcina, au născut copii de care se ocupă bunicii.

Iată unde ne-a dus – printre altele – întreaga revoluție sexuală. Plăcerea fizică ajunge să primeze, iar adolescenții sunt victimele cele mai sigure. Prinși în vârtejul propriilor instincte, își încep viața sexuală atât de timpuriu. Apoi se laudă cu palmaresul tot mai bogat și, pentru unii, cade vestea nedorită a sarcinii. Și iată cum, ceea ce Dumnezeu a conceput ca o binecuvântare devine în ochii bietelor fete un blestem de proporții. Recurg la întreruperea de sarcină într-o spaimă cumplită, mintea le vuiește de remușcări, iar cei din jur le țin morală aprigă. ONG-urile sau bisericile care au această preocupare încearcă să le ajute. Doar că, situația e atât de delicată încât de cele mai multe ori trebuie să le consilieze post-avort.

Întreaga situație dovedește încă o dată cât de neputincioasă devine educația de acasă. Ea este învinsă cu relativă ușurință de presiunea anturajului. Fără principii clare, biblice și repetate mereu, copil va fi îngenunchiat de plăcerile trecătoare. Mediul școlar este deja atât de viciat, încât e greu să reziste tentației. Educația ce li se oferă în sensul acesta e din ce în ce mai libertină, iar efectele sunt și ele pe măsură. Dacă cifrele de mai sus ne sperie, atunci ar trebui să facem și pasul următor. Să cultivăm în mintea părinților o mai mare responsabilitate și să-i ajutăm, ca biserică, să fie alături de copiii lor într-un mod eficient. Societatea în care trăim este de o fragilitate conceptuală teribilă, iar generația copiilor noștri riscă o alienare de proporții. Să le oferim protecție, dar mai ales să le oferim pârgiile unui discernământ consistent. Operând cu principii imuabile, copilul va crește străjuit de ele. Va reuși să-și învingă ispitele, iar satisfacția ce-o aduce victoria îl va încuraja să meargă mai departe. Să credem, totuși, într-o generație care se va însănătoși. Dar să facem, fiecare, tot ce atârnă de noi în această privință!

comentariu

Lasă un răspuns la Ana-Maria Anulează răspunsul

  • Va dati seama ce spuneti?
    Daca sunt mame la 11-14 ani, inseamna ca au fost abuzate de la 10-13 ani.
    Ca ar trebui sa li se faca educatia sexuala din clasele 1-4?
    Pai in cazul asta ar trebui:
    1) Sa li se explice mai intai ce e actul sexual.
    (e posibil ca multi/multe sa nu aiba habar)
    2) Sa li se spuna sa nu accepte sub nici o forma si sa se fereasca de barbati (astia sunt faptasii, pe care ii faceti uitati complet, ca in cazul cu femeia adulterina adusa la Hristos sa o omoare cu pietre.)
    Bine ca dati vina pe copiii cu copii!
    Cei care le nenorocesc sunt barbati, de regula adulti.
    Opinia ca problema se rezolva cu educatiea victimelor e deplasata, e dovada unei societati bolnave, cu mentalitate perversa, de neconceput in mediu crestin.
    Nu v-a trecut deloc din cap pedepse mai dure, aplicate fara exceptii monstrilor care s-au aruncat pe minore?

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.