
Ai văzut biruință minunată? Ai văzut faptele mari ale Crucii? Să-ți spun și altceva mai minunat? Când ai să afli chipul biruinței, atunci ai să te minunezi și mai mult. Prin acelea prin care diavolul a biruit pe om, prin acelea l-a biruit și Hristos pe diavol. Ascultă cum! Semnele înfrângerii noastre au fost: fecioara, lemnul și moartea. Fecioară a fost Eva – nu cunoscuse încă pe bărbat -, lemn a fost pomul și moarte a fost pedeapsa dată lui Adam. Și iată iarăși Fecioară, lemn și moarte, aceste semne ale înfrângerii, au ajuns semne ale biruinței! În locul Evei, Maria; în locul pomului cunoașterii binelui și răului, lemnul Crucii; în locul morții lui Adam, moartea lui Hristos. Ai văzut că diavolul a fost biruit prin acelea prin care biruise? Prin pom l-a biruit diavolul pe Adam; prin cruce l-a biruit Hristos pe diavol. Lemn și într-o parte, lemn și în alta: unul a trimis în iad, iar celălalt a chemat din iad pe cei plecați acolo. Și iarăși lemn într-o parte, lemn și în alta: unul a ascuns gol pe cel făcut rob, iar celălalt a arătat tuturor gol pe Biruitor, din înălțimea Crucii. Moarte și într-o parte, moarte și în alta: una a osândit pe cei de după Adam, iar cealaltă a înviat pe cei care muriseră înainte de moartea lui Hristos: „Cine va grăi puterile Domnului?” (Ps. 105.2) Din muritori am ajuns nemuritori. Acestea-s faptele mari ale Crucii. Ai aflat biruința! Ai aflat chipul biruinței!
(Cuvântare la Crucea Domnului, trad. pr. Dumitru Fecioru, PSB 14, serie nouă, Sfântul Ioan Gură de Aur. Predici la sărbători împărătești și Cuvântări de laudă la sfinți, Basilica, București, 2015, p. 109)