Eticheta

teologi ortodocși

t

Tâlharul cel bun

Mărturisirea tâlharului celui bun e cu atât mai de preţ cu cât e făcută în chinuri şi este a unuia care (fie-mi îngăduit şi iertat a spune astfel) e colegul de pătimire al Domnului. Groaznica suferinţă nu-i este tâlharului acestuia spre deznădejde, supărare şi poftă de a blestema (ca celuilalt), ci spre compătimire, modestie, blândeţe, părere de rău, nădejde. Îi este spre îmbunătăţire şi de aceea...

Dionisie Areopagitul în interpretarea lui Vladimir Lossky

Dionisie distinge două posibile căi teologice: una procedează prin afirmații (Teologie catafatică sau pozitivă), iar cealaltă prin negații (Teologie apofatică sau negativă). Cea dintâi ne duce la o anumită cunoaștere a lui Dumnezeu, dar este o cale imperfectă. Calea perfectă, singura cale care e potrivește când e vorba despre Dumnezeu, Care în natura Sa nu oate fi cunoscut, este cea de-a doua...

„Acest medic al sufletelor noastre”

Fiindcă, postul, acest medic al sufletelor noastre, obișnuiește să domolească unuia fierbințelile și mișcările trupului, altuia să-i îmblânzească irascibilitatea, altuia îi alungă somnul, altuia îi trezește râvna, altuia îi curăță mintea și o face din nou liberă de gândurile rele, altuia îi domolește limba nedomolită și o reține ca și cu un frâu prin frica lui Dumnezeu, nemailăsând-o să rostească...

Exercițiu de neuitare: Jaroslav Pelikan

La 17 decembrie 1923 se năștea teologul american Jaroslav Pelikan. evenimentul a avut loc în statul Ohio (SUA), deși părinții lui proveneau din Europa: tata fiind sclovac, iar mama sârboaică. Tatăl său a fost pastor al Bisericii Luterane Slovace din Chicago, iar bunicul său episcop al Sinodului Bisericilor Evanghelice Luterane. Potrivit tradiției de familie, mama sa a învățat să scrie pe când...

Turnanta Bisericii

Biserica nu poate face abstracție nici de categoriile și structurile ei fundamentale, acelea care îi dau consistență, și în virtutea cărora ea există: întemeierea ei de către Hristos și misiunea dată de Hristos de a sluji în lume. Aceasta constituie de altfel criteriul dialogului dintre Biserică și lume. Fără aceasta teologia s-ar transforma în antropologie filozofică și umanism, iar Biserica ar...

Naturalețea Evangheliilor

Nu se vede în Evanghelii nicio tendință de construire a unui chip al lui Hristos cu ajutorul fanteziei. Viața, cuvintele, faptele lui Iisus sunt redate cu mijloacele cele mai simple cu putință, fără nicio țâșnire de entuziasm voit. Există apoi o uimitoare consonanță de fond în descrierea chipului lui Iisus din Evanghelii, deși în unele detalii și mijloace de exprimare autorii lor manifestă...

Biserica între istorie și eshaton

Plinătatea și identitatea Bisericii nu se găsesc atât în trecut, în formele istorice, culturale și instituționale date și încremenite, cât în eshaton, în viitorul Împărăției lui Dumnezeu, în lumea cea nouă și transfigurată, pentru care se roagă și se pregătesc creștinii, care a început deja să lumineze și să influențeze prezentul și istoria. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că Biserica se află...

„Lumea spânzură de cugetarea lui Dumnezeu”

Scrisă în perioada interbelică, într-o atmosferă propice meditației, cartea Nostalgia paradisului – ce poartă semnătura lui Nichifor Crainic – a avut o istorie tumultoasă. 50 de ani a fost interzisă, fiind republicată abia în anul 1994, când o bună parte a românilor îl uitaseră pe ilustrul ei autor. De atunci, lucrarea s-a bucurat de reeditări succesive atât în România cât și în...

Pericolul auto-marginalizării

Cel mai mare pericol pentru Ortodoxie, dar şi pentru întreaga lume creştină, nu este ateismul, puterea seculară sau în general diverşii ei duşmani. Nimeni în decursul istoriei nu a fost capabil să facă să dispară adevărul. Cel mai mare pericol vine din auto-marginalizarea sa. Iar aceasta se întâmplă de fiecare dată când o mişcare, o forţă spirituală refuză să se confrunte şi să intre în dialog cu...

Două căderi, o singură ridicare

Apostolii Petru și Iuda au fost doi oameni care au greșit în viață. Au greșit din motive diferite: Petru L-a negat pe Hristos din pricină că zelul și devotamentul său pentru Hristos n-a fost de ajuns să depășească luarea în derâdere a mulțimii, nici chiar atunci când aceasta era exprimată de întrebările unei tinere slujnice. Iuda L-a trădat pe Hristos pentru că credea că știe mai bine decât...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.