Tata era un om liniștit, tăcut, și ne vorbeam puțin unul altuia. În ziua de Paște, i s-a făcut rău, așa că se întinsese pe pat. M-am așezat lângă el și, pentru prima oară în viața noastră, ne-am vorbit cu o sinceritate totală. Semnificația celor spuse nu stătea în cuvinte, ci în deschiderea minții și a inimii; porțile s-au deschis. Tăcerea era tot atât de deschisă și profundă precum cuvintele...
Pavel spune într-una din epistole că trebuie să ne zorim să trăim deoarece timpul este amăgitor. Este oare timpul amăgitor cu adevărat? Nu trăim noi oare toate zilele vieții noastre ca și cum am scrie în grabă, neîngrijit, o ciornă a vieții pe care eventual o vom copia pe curat într-o bună zi, mai târziu?! Ca și cum ne-am mulțumi să strângem laolaltă tot felul de materiale, rămânând ca abia mai...
Perioada „Bisericii primare” (sau, în orice caz, a „Bisericii vechi”) s-a încheiat cu acceptarea creștinismului ca „religie legal permisă (religio licita)” de către împăratul Constantin I în 313, și apoi prin adoptarea sa legală drept religie oficială stabilită a Imperiului Roman de către Teodosie I în 380. Pentru istoria monahismului occidental, care a avut și el un rol în dezvoltarea crezurilor...
Valoarea căsătoriei este exact aceea a vieții însăși. Din acest motiv căsătoria nu poate să reprezinte pentru Providența divină un spațiu gol. Dumnezeu nu se izolează, retrăgându-se dincolo de un hotar ce L-ar separa în mod absolut de lume, ci, dimpotrivă, Își desfășoară lucrarea proniatoare între tema cosmică și tema istorică, întreținând aprinsă pe vatra căminului conjugal flacăra iubirii...
Ceea ce îmi face bucurie în comuniunea cu celălalt nu e ceea ce îmi dă deosebit de el însuși, ci el însuși prezent în tot ce-mi dă. Persoana însăși e viață pentru altă persoană. Totuși, în această dăruire reciprocă persoana nu se confundă cu cealaltă persoană. În acest caz, n-ar mai avea bucurie una de alta. Dacă în existența supremă n-ar fi această bucurie a dăruirii reciproce dintre Persoană și...
Egalitatea este bazată pe negarea oricăror distincții, dar pentru că ele există, dorința de egalitate ne cere să ne opunem acestora, să impunem egalitatea oamenilor și, ce este și mai rău, refuzarea acestor distincții care sunt esența vieții. Persoana – bărbat sau femeie – care tânjește după egalitate este deja golită și impersonală, deoarece o personalitate este alcătuită din ceea ce o distinge...
Există o supraabundență de Tine, o, Doamne, răsuflarea mea, de aceea oamenii nu Te văd. Tu ești mult prea vădit, o, Doamne, suspinul meu, și de aceea atenția oamenilor e abătută de la Tine și îndreptată spre urșii polari, spre rarități aflate la distanță. Tu Îi slujești pe slujitorii Tăi prea mult, dulcea mea credincioșie, de aceea Tu ești supus disprețului. Tu Te ridici spre a aprinde soarele...
O, Domnul meu și Creatorul meu, readu-l pe om la frumusețea cea dintâi, cu care l-ai creat. Acest fel de om nu este lucrul mâinilor Tale. Acest soi de om s-a creat el singur pe sine. Numele său este boală – cum poate să fi existat vreodată boala în mâinile Tale? Numele lui este teamă – cum ar putea vreodată teama să izvorască din Cel Netemător? Numele său este rea voință – cum ar putea vreodată...
Clevetirea – care e însăși glasul judecării – se lecuiește temeinic prin stăpânirea cugetelor, din care și vine judecata. Cugetele trebuie supravegheate și alungate mai înainte de a se urca în minte, de când bat la poarta inimii și a simțirii; să ne închidem, adică, ochii în fața greșelilor aproapelui, să ne astupăm urechile la orice grăire de rău despre el. Iar dacă, din nebăgare de seamă, prin...
După o zi plină în care am conferențiat la universitate, sunt, în sfârșit, singur. Mă gândesc: ce găsești în Europa și lipsește cu desăvârșire în America? Și, mai personal, ce mă atrage din America spre Europa și din Europa înapoi spre America? De obicei, se răspunde. Europa este cultură, rădăcini, tradiții. Acest răspuns este incomplet, unilateral, simplificat și incorect. Aș zice că în America...