Omul credincios care ia seama pururea cu exactitate la poruncile lui Dumnezeu, atunci când face toate poruncile dumnezeiești și-și îndreaptă gândirea spre înălțimea lor, adică spre o viețuire și o curăție fără prihană, găsindu-și măsurile lui se va afla pe sine însuși neputincios și neînstare să ajungă la acea înălțime a poruncilor, ba chiar și foarte sărac, adică nevrednic de a-L primi pe...
Dacă viața e plină de povară, sfârșitul ei este fără îndoială o ușurare. Ușurarea reprezintă, la rândul său, un bine; moartea pune capăt tuturor relelor, așadar moartea este un bine. Nu altfel s-a bucurat Simeon, căruia i se vestise că „nu va vedea moartea până nu-L va vedea pe Hristosul Domnului” (Lc 2,26). Și când părinții L-au adus în templu, La primit în brațele sale și a zis: „Acum...
Să omorâm cugetul trupului, care nu poate să se supună legii lui Dumnezeu, ca să se nască în noi puternic cugetul Duhului, prin Care ia naștere viața și pacea. Să ne înmormântăm cu Hristos, Care a murit pentru noi, ca să și înviem împreună cu Cel ce ne-a adus învierea. Pentru fiecare din faptele din viață este potrivit un anumit timp; un anumit timp pentru somn, un anumit timp pentru veghe; un...
Într-o predică despre pocăință, Ioan Gură de Aur își deschide dezbaterea cu următoarea întrebare: V-ați gândit, oare, la mine în timpul cât am fost despărțit de voi? Pare mai degrabă retorică, dar – la momentul acela – întrebarea era perfect legitimă. Împotriva voinței lui, marele predicator fusese despărțit de turma sa. Trăise momente grele în plan personal, dar nicio clipă nu i-a...