O scrisoare datată 10 noiembrie 1958 și trimisă de John Steinbeck fiului său descrie grija unui tată înțelept și bun. Scriitorul ce avea pe atunci 56 de ani și care deja se afirmase pe plan mondial, era pus acum în fața unei provocări delicate. I se cerea s-o accepte pe Susan, viitoarea noră și, împreună soția lui (Elaine), să o asigure de o deplină prețuire. Iar Steinbeck chiar reușește asta de...
„Dragul meu tată” (3)
Continuare de AICI și AICI: În tot ce am scris, am scris despre tine; tot ce am făcut acolo, în scris, până la urmă, a fost să mă plâng pentru că nu am putut plânge pe umărul tău. Îmi luam un îndelung rămas bun și întârziam pe umărul tău… Dar cât de puțin a contat asta! Și n-ar fi meritat să vorbesc despre lucrurile astea dacă nu era chiar parte din vițaa mea, căci altfel ar fi trecut...