O, Dumnezeule, atâta vreme cât Tu ești viu și trăiești, voi trăi și eu. Nimic nu poate zgudui stânca existenței Tale pe care stau – și atâta vreme cât faptul acesta este real, nu mă voi îngijora și nu mă voi teme. Aceasta înseamnă, de fapt, că niciodată, veșnicia întreagă, nu trebuie să mă mai îngrijorez și să-mi fie frică. Îți mulțumesc!
(Stanley Jones)
Doamne Isuse, stai Tu pe țărm și direcționează-mă cum și unde să-mi arun mreaja; și îngăduie-mi să împrejmuiesc în așa fel sufletele pe care le caut cu argumente, ca ei să nu mai poată să scape. Doamne, să am o mulțime de suflete; să-mi fie năvodul plin! O, Doamne Dumnezeule, adu-Ți aminte de mine te rog și mai întărește-mă o dată, o, Dumnezeule.
(Joseph Alleine)
O, Dumnezeul trupului meu, aș vrea ca acest trup să fie sănătos așa cum îl vrei Tu. Tu m-ai făcut pentru sănătate și armonie; ajută-mă să-Ți dăruiesc acest trup al meu și să fac din el cel mai minunat instrument pentru scopurile Tale. Ajută fiecărei celule a creierului meu, fiecărui țesut și fiecărui nerv să fie coardele pe care degetele Tale creatoare să cânte și din care să scoată o armonie și o eficiență nebănuită.
(Stanley Jones)
Aducându-ne aminte deci de cele ce pe care le-a răbdat Isus pentru noi, Îți mulțumim Ție, Părinte Atoatețiitorule, nu cât ar trebui, ci cât putem, și împlinim porunca Lui. Aducându-ne deci aminte de pătimirea Lui, de moarte, de Înviere, de urcarea înapoi la ceruri și de a Doua Sa Venire viitoare, în care va veni cu slavă și putere să judece viii și morții și să dea fiecăruia după faptele lui, îți aducem ofrandă Ție, Împăratului și Dumnezeu, după porunca Lui.
(Clement)
Slavă Ție, Părinte, Fiule și Duhule Sfinte, Dumnezeire necircumscrisă, indivizibilă prin fire, Ție ne închinăm în Duhul Sfânt totți cei care avem Duhul Sfânt ca unii care L-au primit de la Tine și care văzând slava Lui nu iscodim curioși, ci în El vedem nenăscut pe Tatăl, născut pe Cuvântul Care iese din Tine; deci ne închinăm unei Treimi netăiate și necontopite într-o Unică Dumnezeire, stăpânire și putere.
(Simeon Noul Teolog)
Ție ne mărturisim, iubitorule de oameni Dumnezeule, la Tine ne aruncăm neputințele noastre și cerem să ni se dea putere. Iartă păcatele noastre dinainte și lasă toate greșelile trecute și fă-ne oameni noi. Arată-ne robi sinceri și curați. Ție ne închinăm pe noi înșine, primește-ne, Dumnezeule al adevărului, primește poporul acesta: dă-i să fie întreg sincer, dă-i să viețuiască în întregime în chip ireproșabil și curat; să se măsoare cu cei cerești, să fie numărat împreună cu îngerii, să se facă toți aleși și sfinți. Te chemăm pentru cei ce au crezut și au cunoscut pe Domnul nostru Isus Hristos, să fie întăriți în credință, cunoaștere și învățătură.
(Serapion din Thmuis)
Te chemăm pe Tine, Tatăl Unului-Născut, Domnul a toate, Ziditorul făpturilor și Făcătorul celor făcute; mâini curate întindem spre Tine și ne deschidem mințile spre Tine, Doamne; ne rugăm fii îndurat, curăță-ne, fii binevoitor, fă-ne mai buni, lărgește-ne în virtute, credință și cunoaștere, cercetează-ne, Doamne, căci spre Tine am trimis neputințele noastre.
(Serapion din Thmuis)
Doamne, era o mângâiere să simt, în toiul efortului, că prin propria-mi devenire spoream influența pe care o ai asupra mea; la fel de mângâietor era să mă abandonez Providenței Tale, îndemnat de viața-mi lăuntrică sau de cursul favorabil al evenimentelor. După ce voi fi aflat bucuria de a folosi orice sporire pentru a te ajuta să te împlinești în mine, ajută-mă la rându-Ți să ajung netulburat pe ultima treaptă a comuniunii în care Te voi cuprinde micșorându-mă în Tine.
(Teilhard de Chardin)
Da, Doamne, cred: și voi crede cu atât mai bucuros cu cât nu e voarba doar de pacea mea, ci de propria-mi desăvârșire: Tu ești izvorul avântului și sensul imboldului a căror împlinire am urmărit-o sau am înlesnit-o în cursul întregii mele vieți. Tot Tu ești cel care însuflețești pentru mine, prin prezența Ta în toate, nenumăratele influențe a căror țintă sunt neîncetat. În Viața ce izvorăște în mine, precum și în Materia ce mă susține, aflu mai mult decât darurile Tale: pe Tine însuși te întâlnesc, pe Tine din a cărui Ființă mă împărtășesc și care, la rându-Ți, mă plămădești.
(Teilhard de Chardin)
