Eticheta

poezii creștine

p

„Înveșmântând vremelnicia”

Pe masa inimii vremelnică am așezat pâinea Cuvântului veșnic. Cu ea în mâini,  țin drumul celor flămânzi, gata să le înveșnicesc vremelnicia: „Luați mâncați…”   În albastrul inimii vremelnic am adunat mirul cântărilor veșnice. Suit în carul triumfal, împart celor obidiți vremelnic mireasma cunoașterii divine:  „Bucurați-vă întotdeauna.”   În sanctuarul inimii vremelnic arde lumina...

„O clipă, inima mi se făcu cer”

Uneori calcă cineva în inima mea, Calcă aprins, parcă s-o ia. O măsoară în jos și-n sus. Eu tac, ascult și adast supus: O fi boala, o fi moartea Nu mă răzvrătesc, asta mi-e partea. Mă doare, dar nu mi-e frică Numai inima se face mică, mică… Într-o noapte pașii largi, tot mai largi… – Domol, inimă, că te spargi. Strig la ea: „Ești nebună?” Ea-mi bate-n urechi să-mi spună: „Omule, scoală...

Rugăciunea – bumerang al sufletului

Ceresc bumerang al sufletelor noastre,
Fulger țintit de inimă spre Dumnezeu,
Tu, rugăciune, biruitoare mereu
Peste orice înfrângeri, orice dezastre.
 
Străbați genuni, la Domnul te sui
Și de-L atingi te întorci îndată
Înapoi la cei ce te-au trimis, încărcată
De toate bogățiile milelor Lui.
(Vasile Voiculescu)

Cred în Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt

Cred Într-Unul Dumnezeu: Tatăl Creatorul cum cred ziua și cred noaptea, stelele și norul cred Dreptății-nțelepciunii, Milei și Puterii cum cred Vieții și cred Morții, Zorilor și Serii.   Cred în Dumnezeu-Fiul, Unicului Una, cum cred Crucea și Răsplata, Soarele și Luna cred în Adevărul Veșnic, Taina și Cuvântul cum cred sufletul și trupul, Tunetul și vântul.   Cred în Dumnezeu-Duhul, de...

„Taborul”

Luminile Taborului te-nvată, O, suflete, cum să te schimbi la față. Și de voiesti să fii un alt Hristos, Pe ucenici si-i lași la poale, jos. În ploaia harului, pe varf de stancă, Să gusti singuratatea cea adancă. Ci tu asteapta colo sus să vie, În duh barbații: Moise si Ilie. Ei vor veni și vor grăi cu tine, În taina, despre tainele straine. Si Moise, omul tare în cuvânt, Ți-o da lumina Duhului...

Rugăciune (87)

Doamne, Tu ești dincolo de gând / în spatele rugăciunilor mele nerostite / la o depărtare de-o căutare / trece-mă pe sub jetul neprihănirii hristice / cum se trece prăjitura prin glazură / să-mi schimbi gustul.
(Ruben Bucoiu)

La focul inimii (4)

Îți place costumul meu croit din tăcerile tale? L-am făcut pentru zilele Când postesti printre cuvinte Și te îmbraci în mister… Fie și așa, nu ești tu soțul meu? Dar costumul meu preferat este Din glasuri de rândunele Și de vrabiuțe guralive din salcâm; L-am lucrat din tonurile acute de privighetoare Și din strigătele pițigoiului Care își găsește cuibul deranjat… Lasă-mă să mă îmbrac...

Întrebarea săptămânii (8)

Mai vii și astăzi? Mila iar Te poartă
De sus spre staulul din Betleem?
Din lume n-ai cules destul blestem?
Iubirea Ta nici astăzi nu e moartă?
(Zorica Latcu)

Gândul de duminică (22)

Gerul ne bate la geam. Zăpada acoperă piscurile și, încet-încet, coboară la șes. În curând vom face oameni de zăpadă, ne vom bate cu bulgări, vom zburda. Fiecare anotimp are frumusețea lui, iar faptul că trăim într-o țară cu climă temperată e o binecuvântare. Sub aceste auspicii, într-o duminică deja de sărbătoare, vă ofer unul dintre cele mai frumoase declarații de dragoste rostite la adresa lui...

La focul inimii (2)

Drumurile tale trec prin mine Și când vii, încep viorile să cânte… Tot ce aduni, le împletești într-o cunună Și o așezi pe fruntea mea; Ești generos ca toamna în risipa ei Și ai cu tine câteva cuvinte, Care-mi liniștesc valurile. Ți-era dor de mine și ai grăbit pasul Cum se grăbesc zorile s-aducă culorile Pierdute în corole… Să nu spui că ți-ai uitat umbrela în tramvai, Dar nu-i...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.