Eticheta

patimi

p

Patimile precum iarba

Cât timp sufletul este îngropat în patimile pământești, patimile lui răsărind ca iarba din dorința trupului se răspândesc, avându-și existența unele prin altele și apărând una peste alta. După cum iarba este cea mai prolifică dintre plante și niciodată creșterea ei nu încetează, ci întotdeauna sfârșitul primei existențe se face începutul celei următoare, asemenea este și firea păcatelor: urmează...

DUMINICA ÎNVIERII

Probabil în jurul orei 5:00 dimineața, femeile pornesc spre mormânt. Marcu ne descrie trei femei care, după ce ajung, găsesc acolo piatra funerară înlăturată. Ele pătrund înăuntru și găsesc un tinerel îmbrăcat în alb, care le spune că Isus din Nazaret a înviat. Primesc mandatul de a spune ucenicilor și lui Petru, iar apoi pleacă îngrozite spre Galileea. Evanghelistul ne spune că au rămas...

Dăruirea supremă

Dacă viața lui Isus este un mare gest de slujire și dăruire, de rennțare de sine în beneficiul altora, moartea Sa nu poate fi altfel. Dacă fidel lui Dumnezeu, Tatăl Său, a trăit aducând tuturor salvare, nu-și putea proiecta altfel moartea. Dacă viața i-a fost dăruire continuă celorlalți, moartea trebuia să-i fie dăruirea vieții spre binele celorlalți, dorită și primită de Dumnezeu. Moartea Lui nu...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.