Eticheta

Părinții Bisericii

P

Când Dumnezeu onorează răbdarea ta!

Dumnezeu este ocrotitorul cel bun al răbdării noastre: dacă ai lăsat pe seama Lui nedreptatea altora, El este răzbunător; pentru daune este despăgubitor, pentru durere medic, pentru moarte dătător de viață. Cât de mult poate răbdarea să-L aibă pe Dumnezeu datornic! Și nu pe nedrept. Căci răbdarea pune în siguranță pe toate cele plăcute Lui, ajută la îndeplinirea poruncilor Lui: întărește...

Răbdarea lui Hristos

Dumnezeu rabdă să se nască în pântecele Maicii Sale. Născut, acceptă să crească și crescut nu ține să fie recunoscut, ci disprețuindu-Se pe Sine este botezat de robul Său și respinge doar cu vorbele atacurile ispititorului. Când lui Dumnezeu S-a făcut propovăduitor, învățând pe om să scape de moarte, acordându-i în scopul mântuirii iertare pentru răbdarea rănită, nu s-a certat, n-a strigat și n-a...

Taina și implicațiile Întrupării

Noi mărturisim aceasta, că, dacă Domnul ar fi vrut să fie om fără a Se naște din femeie, I-ar fi fost ușor măreției [Lui să facă aceasta]. Căci, așa cum a putut [să se nască] din femeie fără bărbat, tot astfel ar fi putut să Se nască fără femeie. Dar prin aceasta ne-a arătat că făptura omenească de ambele sexe nu trebuie să fie lipsită de nădejde în ceea ce o privește. Într-adevăr, sunt două...

„Mă întristez că limba mea n-a fost la înălțimea inimii”

Mie aproape întotdeauna îmi displace propria cuvântare. Căci îmi doresc una superioară, față de care simt adesea o bucurie lăuntrică înainte de a începe să o exprim în cuvinte sonore; însă, când găsesc că rezultatul este mai prejos decât lucrul care m-a mișcat, mă întristez că limba mea n-a fost la înălțimea inimii. Pentru că vreau ca tot ce înțeleg eu să înțelegea și cel care mă ascultă și îmi...

„Te voi da acum pe mâna soției tale!”

Vreau să vă încredințez soțiilor voastre, ca ele să vă instruiască. Ar fi trebuit, după legea lui Pavel, ca voi să fiți dascălii lor! Dar, pentru că, prin păcat, s-a stricat ordinea și a ajuns capul jos, iar trupul sus, să alegem cealaltă cale. Dacă ți-i rușine ca nevasta ta să-ți fie dascăl, fugi de păcat și vei putea să te urci iute pe tronul ce ți l-a dat Dumnezeu! Dar atâta vreme cât trăiești...

Supremația credinței

Nu pare oare mai adevărată părerea că, întrucât toate faptele omenești depind de credință, se cade să credem mai mult în Dumnezeu decât în argumentările raționale? Cine ar pleca oare într-o călătorie pe mare, sau cine ar lua o hotărâre în căsătorie, de procreare de prunci, sau cine ar arunca semințele în brazdele pământului dacă n-ar crede că toate aceste lucruri vor ieși bine, cu toate că s-ar...

Navigând spre limanul mântuirii

Pe măsură ce înaintăm în citirea Scripturii ne întâmpină taine tot mai multe. Dacă apuci calea mării pe o corabie mică, te temi mai puțin când ești aproape de țărm, dar pe măsură ce te îndepărtezi în largul mării, se ivesc o mulțime de temeri și bănuieli, urcând și coborând pe valurile care se umflă și scad, o copleșitoare spaimă pune stăpânire pe suflet și tremuri de groază la gândul că ți-ai...

Ceasul al unsprezecelea

Ești tânăr? Întărește-ți tinerețea cu frâul botezului! Ai trecut de floarea vârstei? Nu-ți păgubi strânsura, nu pierde talismanul, nu cugeta despre ceasul al unsprezecelea ca despre ceasul cel dintâi! Chiar cel care începe viața se cuvină să aibă înaintea ochilor sfârșitul vieții sale. Dacă un doctor ți-ar făgădui să te facă, prin operații și noi medicamente, tânăr din bătrân cum ești, n-ai dori...

„Vezi să nu faci făgăduințe care depășesc hotarele vieții tale! ”

Să omorâm cugetul trupului, care nu poate să se supună legii lui Dumnezeu, ca să se nască în noi puternic cugetul Duhului, prin Care ia naștere viața și pacea. Să ne înmormântăm cu Hristos, Care a murit pentru noi, ca să și înviem împreună cu Cel ce ne-a adus învierea. Pentru fiecare din faptele din viață este potrivit un anumit timp; un anumit timp pentru somn, un anumit timp pentru veghe; un...

Eșuând aproape de țărm

Toți câți mergem pe calea evanghelică suntem niște neguțători care, prin săvârșirea poruncilor, neguțătorim pentru noi dobândirea bunătăților cerești. Trebuie, deci, să ne adunăm multă și felurită bogăție cerească, dacă nu voim să fim rușinați atunci când ni se va cere să arătăm ce am lucrat, ca cei ce au primit talanții, și nici să auzim spunându-ni-se: „Slugă vicleană și leneșă”. Să încărcăm...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.