Frica de moarte vine din prea multă agitație și neliniște, nu din fericire. Când ne agităm prea mult și ne reamintim brusc de moarte, ni se pare cu totul absurdă, oribilă. Dar atunci când ajungem la pace și la fericire, privim moartea și o acceptăm într-o altă manieră. Pentru că moartea se află la un nivel mult mai înalt și pare înfricoșătoare doar atunci când este asociată frământărilor lipsite...
A şaptea zi însă nu are seară şi soarele nu va apune, fiindcă ai sfinţit-o pentru a dăinui în veşnicie. Odihna pe care ţi-ai luat-o în a şaptea zi, după ce ai împlinit lucrările tale „cele foarte bune” cu toate că veşnica Ta linişte nu a fost întreruptă de actul creaţiei, este pentru noi o prevestire pe care ne-o faci prin glasul Cărţii Tale, ca să înţelegem că şi noi, după ce am împlinit...