Noi, copiii, nu ne puneam întrebări, nu vânturam cuvintele cu dublu înțeles căci ele conțin virușii flagelării și ai distrugerii, dar trăiam alături de părinții și bunicii noștri metafora vieții: IUBIREA. Eram fericiți și lipsiți de griji. Familiei noastre nu-i lipsea aproape nimic: iubirea, stima celor din jur, onorabilitatea și responsabilitatea față de bunul mers al colectivității, căci...
16 august 2015
Nostalgiile copilăriei
16august