Eticheta

Joia Mare

J

Postire și împărtășire

În textele creștine timpurii vedem transformarea zilelor de miercuri și vineri în zile de post. Acest fapt ridică două întrebări: una privind motivul pentru diferențierea acestor zile; cealaltă privind ritmul și semnificația postirii în Tradiția timpurie. Până foarte recent a existat opinia larg răspândită că aceste zile au fost stabilite în opoziție cu zilele de post iudaic – luni și joi ...

„Înveșmântând vremelnicia”

Pe masa inimii vremelnică am așezat pâinea Cuvântului veșnic. Cu ea în mâini,  țin drumul celor flămânzi, gata să le înveșnicesc vremelnicia: „Luați mâncați…”   În albastrul inimii vremelnic am adunat mirul cântărilor veșnice. Suit în carul triumfal, împart celor obidiți vremelnic mireasma cunoașterii divine:  „Bucurați-vă întotdeauna.”   În sanctuarul inimii vremelnic arde lumina...

„Fericit ești tu, locule!”

Fericită ești și tu, seară din urmă, căci în tine s-a împlinit seara Egiptului. Întru tine Domnul nostru a mâncat micul Paște făcându-Și El Însuși Paștele cel mare. Paștele s-a amestecat cu Paște, praznicul s-a unit cu Praznic. Un Paște trecător cu altul netrecător, preînchipuire și împlinire. Fericit ești tu, locule, căci în tine s-a înălțat cumpăna adevărului întinsă spre amândouă părțile. Două...

„Duhul a biruit încă o dată asupra cărnii”

Acum e singur, singur în noapte, singur între oameni, singur în fața lui Dumnezeu. Acum poate să-Și arate slăbiciunea fără să roșească. La urma urmelor e și om, om din carne și sânge, om care răsuflă și umblă, om care știe că nimicirea I se apropie, că I se va strica unealta trupului, carnea-I va fi străpunsă, sângele-I se va prelinge pe pământ. (…) Orice erou e totdeauna singurul treaz într-o...

Obiceiurile… Săptămânii Mari

Aflu din ziarul Curentul despre cum a rânduit Biserica Ortodoxă lucrurile în ceea ce privește Săptămâna Mare. Supranumită Cea mai strictă dintre săptămâni, aceasta se remarcă prin preocupări și rigori de tot felul. Sigur că – în spiritul amintitei confesiuni – toate sunt îndemnuri sau recomandări. Nu e nimic obligatoriu, nu e literă de Evanghelie, dar e bine să ținem seama de ele. ...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.