Dacă Unirea cu Roma a unei părţi dintre ortodocşi este unanim considerată o consecinţă a succeselor militare antiotomane ale Habsburgilor, în schimb a fost mai puţin dezbătută în istoriografie legătura dintre evenimentele politico-militare şi un alt fenomen petrecut în această vreme în spaţiul românesc, şi anume tipărirea în Moldova şi în Ţara Românească a unui mare număr de cărţi de propagandă...
Nu doar vocabularul e amestecat la români, mai toate sunt amestecate. Bucătăria e un bun exemplu. Componenta balcanică a acesteia este uşor de observat, cu specialităţile ei, greceşti la origine, în bună măsură, dar purtând adesea denumiri turceşti (precum sarma, musaca şi aşa mai departe…). Considerabilă e însă şi influenţa Europei Centrale, austriacă îndeosebi (de la austrieci provine şniţelul...
Bucovina („pădure de fagi“) este numele dat de Austria zonei de nord a Moldovei, pe care aceasta a ocupat-o în 1775, după instaurarea stăpânirii sale în Transilvania (1699) şi Galiţia (1772). Ducat autonom austriac (1849), Bucovina (10 442 km2) devine teatrul unei colonizări intense cu ruteni şi germani. Unită cu România (28 noiembrie 1918), provincia cuprinde o puternică minoritate ucraineană...
Semnată de istoricul Lucian Boia, cartea este o chemare la discernământ adresată oricărui român interesat de țara lui. Autorul își propune să aleagă istoria din mit și mitul din istorie. Admite, elocvent, că orice istorie (a oricărui popor) acumulează aluvional folclor convenabil și suculent. Admite, de asemenea, că fiecare orânduire politică și-a selectat personaje și evenimente din trecut...
Crearea României Mari a avut un impact considerabil asupra imaginarului istoric al românilor și, în bună măsură, a impus o anume orientare chiar printre istoricii de meserie. A câștigat teren interpretarea „unitară” a trecutului, izvorâtă din convingerea că momentul 1918 înseamnă încununarea necesară și obiectivă a întregii istorii anterioare. Alăturarea tuturor provinciilor românești într-un...
La 31 ianuarie 1418 se stingea Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești între 1386-1394. Fiu al lui Radu I și al Calinichiei (a patra fiică a cneazului Lază al serbiei), frate (după tată) cu Dan I (căruia i-a urmat la tron), Mircea obișnuia să se semneze în actele oficiale ca: „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitor, Io Mircea mare voievod și...
Sub acest titlu s-a așternut unul dintre cele mai frumoase texte românești. Scris în septembrie 1949 de Virgil Ierunca (1920-2006), eseul descrie stupoarea încercată de români înaintea tăvălugului comunist. Iată-l: România trece astăzi prin momente unice în istoria ei, de altfel atât de zguduită de sânge. Tiranii care descalecă acum între hotare inaugurează de-abia adevărata robie. Pentru că ei...
Boicotul istoriei nu apare în nicio altă provincie așa de dârz și de consecvent ca la țărănimea românească din Ardeal. Iată câteva strălucite documente. Una dintre cele mai importante prefaceri pe care o înregistrează istoria europeană este neapărat Reforma. Reforma a produs schimbări enorme în viața sufletească, culturală și politică a continentului. Ardealul a fost, precum se știe, printre cele...
Ceea ce vedeți în imagine este blazonul cneazului Cândea din Țara Hațegului. Datează din secolul XIII și dovedește organizarea timpurie a românilor. Este vorba de strângerea în jurul unor conducători locali care stăpâneau peste câte un „județ” sau câte o „țară” (cum ar fi: Țara Bârsei, Țara Hațegului, Țara Crișurilor, Țara Maramureșului). Tezaurele de la Cucuteni, Coțofenești, Agighiol, Peretu și...
Puterile unui popor, fie morale, fie materiale, au în orice moment dat o cantitate mărginită. Averea națională a românilor are astăzi o cifră fixă, energia lor intelectuală se află asemenea într-o câtime fixată. Nu te poți juca nepedepsit cu această sumă a puterilor, cu capitalul întreprinderii de cultură într-un popor. Timpul, averea, tăria morală și agerimea intelectuală ce le întrebuințezi...