Reflexul de a privi în urmă este o constantă în viața omului. Nu putem înainta necontenit, preocupați doar de ceea ce facem și ceea ce plănuim. Fără acest recurs la tradiție, la ceea ce s-a întâmplat cândva sau la ceea ce a determinat lucrurile prezente, este imposibil să mergem cu adevărat înainte. Faptele trecutului devin adevărate lecții în școala vieții, iar amintirile ne slujesc drept...
„Am început să alcătuiesc o istorisire despre lucrurile care s-au petrecut printre noi, după cum mi le-au încredințat cei ce le-au văzut cu ochii lor de la început și care au ajuns slujitori ai Cuvântului. Am găsit și eu cu cale, după ce am făcut cercetări cu de-amănuntul asupra tuturor acestor lucruri, de la obârșia lor, să le scriu în șir, unele după altele…” Așa încep memoriile...
Promotorul mișcării penticostale din România, Gheorghe Bradin, a locuit în comuna Păuliș, județul Arad. În anul 1922, acesta s-a rugat pentru vindecarea soției sale grav bolnavă și tot în acest timp a trimis o scrisoare în SUA (la o adresă găsită într-o harfă de cântări). Primește răspuns de la un frate pe nume Budeanu, corespondează cu acesta și – în același an – la 10 septembrie...