Eticheta

familia creștină

f

Căsătoria și Providența divină

Valoarea căsătoriei este exact aceea a vieții însăși. Din acest motiv căsătoria nu poate să reprezinte pentru Providența divină un spațiu gol. Dumnezeu nu se izolează, retrăgându-se dincolo de un hotar ce L-ar separa în mod absolut de lume, ci, dimpotrivă, Își desfășoară lucrarea proniatoare între tema cosmică și tema istorică, întreținând aprinsă pe vatra căminului conjugal flacăra iubirii...

Despre unicitatea familiei, a rugăciunii și a lecturii

Casa și familia constituie cea dintâi și cea mai importantă arie a vieții creștine, a aplicării principiilor creștine la viața de  zi cu zi. Nu școala, nici chiar biserica, ci casa, căminul constituie, cu siguranță, adevăratul stil și spirit al vieții de familie, care ne conturează viziunea asupra lumii, care formează în noi acea orientare fundamentală de care putem să nici nu fim conștienți...

Povestea Annei (1)

Cu gândul la fetele cuminți, dar naive, vă ofer în serial povestea Annei – una dintre protagonistele cărții Alertă roșie. Povestea prostituției și a traficului de persoane relatată din interior, publicată anul acesta de Editura Scriptum (Oradea). Născută într-o familie sfâșiată de alcool, violență și divorț, prin îngrijirea mamei Anna frecventează o biserică evanghelică. Ce se întâmplă după...

Despre bunicie

Stelianos Papadopoulos povestește în lucrarea sa Viața Sfântului Vasile cel Mare cum, pe când era încă un compilandru, acesta s-a bucurat de celebra lui bunică. Este vorba de Macrina, una dintre cele mai cunoscute femei creștine din primele secole, „marea personalitate care a influențat și propriu-zis format trei generații ale familiei.” (p. 16). Împreună cu soțul ei, Macrina a purtat crucea...

Despre tați și fiii lor

Mi-ar plăcea ca, după ce devine adult, fiul meu să sporească dialogul cu mine. Mi-ar plăcea să nu fie ceva de complezență, strict utilitar sau plictisitor. Să fie ceva viu, adânc și reconfortant pentru amândoi. Când mă imaginez în această postură mi-aș dori de la mine multă răbdare și înțelepciune, capacitatea de-a înțelege o altă generație și de a răspunde la subiect. Pe el mi-l imaginez mistuit...

Nevoia de lăcaș!

Tema culturii este strâns legată de cea a casei și a muncii: fără un cămin, un lăcaș, omul nu poate găsi avântul necesar pentru munca sa care să facă lumea ce-l înconjoară mai ușor de locuit și mai umană. Ce este așadar „un lălcaș”? Este un punct în spațiu și timp, în care totul devine familiar, totul recheamă și îndreaptă spre destin. Este un mediu în care suntem acceptați pentru ceea ce suntem...

Afecțiunea care desăvârșește dragostea

Afecțiune merge un pas dincolo de dragoste. Afecțiunea duce relația de dragoste dintre un bărbat și o femeie în domeniul mai profund al expresiilor tandre care conduc la sentimente de apropiere, la pasiune și la siguranță. Afecținea necestită muncă deoarece cere să știi ceea ce îi face plăcere celuilalt. Îți arați afecțiunea atunci când percepi și apreciezi nevoile partenerului tău și le...

Timp pentru familie

Timpul prețios petrecut cu familia este extrem de important. De exemplu, poate să fie o vizită planificată la niște prieteni apropiați sau la niște rude. Poate să fie o după-amiază liberă petrecută la grădina zoologică sau la un muzeu, ca să aibă și o valoare informațională. Poate să însemne un picnic în familie, când toată lumea ajută pregătirea alimentelor, alege locul și hotărăște ce e de...

Tinerii și luptele lor: ABSALOM

Incestul consumat între Amnon și Tamar îl indignează până la ură. Odată declanșată, setea de răzbunare începe să roadă în inima lui Absalom. Era, de fapt, o răfuială între frați. Amnon îi era frate vitreg, Tamar îi era soră bună. David, tatăl celor trei, asistă neputincios la degradarea acestor relații. Lipsa de reacție a bătrânului împărat este surprinzătoare pentru cei care-i cunosc parcursul...

Întrebarea săptămânii (5)

Există oare cuvinte suficient de grăitoare pentru a descrie fericirea acelei căsătorii consolidate de Biserică și confirmate de jertfă, pecetluite de binecuvântarea despre care îngerii duc vestire în ceruri și pe care însuși Tatăl Ceresc o recunoaște?
(Ioan Gură de Aur)

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.