Fiecare cuvânt al Scripturii divine îmi pare asemenea unei semințe care, odată aruncată în pământ, renăscută în spic sau în altceva de acest fel, se ramifică înmulțit, și aceasta cu atât mai mult cu cât un agricultor iscusit va dedica mai multă muncă semințelor ori se va bucura de avantajul unui pământ mai fertil. (…) La fel se va întâmpla, dacă va găsi un îngrijitor atent și priceput, și...
Răsfoind Viața lui Moise, a lui Grigorie de Nyssa (sec. IV), dau peste o alegorie de toată frumusețea. Scriitorul propune relația dintre Moise și fiica lui Faraon (numită de el „împărăteasa”) drept prototip pentru relația dintre creștin și cultura laică. Această femeie fără copii, poate chiar în imposibilitatea de a naște, adoptă, într-o situație providențială, un copil evreu. Deficiența...
Nu e bine să cădem într-un simbolism gratuit. Nici să alegorizăm în chip deșert nu e bine. Dar totuși, nu pot să nu mă minunez de pieptarul veșmintelor preoțești (Ex. 39.10-13). În ferecături de aur, erau prinse patru șiruri de pietre prețioase după cum urmează: 1. Sardonix, topaz, smarald; 2. Rubin, safir, diamant; 3. Opal, agat, ametist; 4. Crisolit, onix, iaspis. Câteva dintre aceste pietre...