Eticheta

comunismul românesc

c

„România în munți”

Sub acest titlu s-a așternut unul dintre cele mai frumoase texte românești. Scris în septembrie 1949 de Virgil Ierunca (1920-2006), eseul descrie stupoarea încercată de români înaintea tăvălugului comunist. Iată-l: România trece astăzi prin momente unice în istoria ei, de altfel atât de zguduită de sânge. Tiranii care descalecă acum între hotare inaugurează de-abia adevărata robie. Pentru că ei...

Exercițiu de neuitare: Traian Dorz

La 20 iunie 1989 se stingea unul dintre cei mai mari poeți creștini ai patriei: Traian Dorz. S-a născut în cătunul Râturi din comuna Mizieș, județul Bihor la 25 decembrie 1914. Părinții săi erau creștini respectați pentru pioșenia și hărnicia lor. Fiind unicul copil la părinți, aceștia s-au gândit să-l oprească acasă pentru a se îngriji de gospodărie și de bătrânețile lor. Băiatul însă era atras...

„Un singur prosop pentru toată închisoarea”

Mărturia ce-o veți citi îi aparține Lenei Constante, una dintre eroinele neamului. Ca niște ecouri, vocile unor astfel de oameni ar trebui să ne tulbure și acum… Sufeream de constipație. Din cauza sărăciei alimentare. Hrana zilnică era absolut neîndestulătoare. Aparatul digestiv o păstra cât mai mult timp posibil. Storcând din ea tot ce se putea stoarce. Eliminând doar mărunțișurile total...

Petre Pandrea despre Vladimir Ghika (7)

Continuare de AICI: În 1952, obosit fizic, mintal vesel, puşcăriaş politic vechi, sepulcral, macerat ca un sfânt bizantin de cea mai proastă execuţie, urcând în zdrenţe, mi-am amintit, la mijlocul dealului, de locul de la Văcăreşti, unde întâlnisem pe monah, şi-i aruncasem floarea inimii mele în coşul gol, cu care cărase alimentele pentru clienţii mei şi ai altora, care nu erau, în nici un caz...

Petre Pandrea despre Vladimir Ghika (6)

Continuare de AICI: Vladimir Ghika recolta inimi, alinând foamea, frigul şi sufletele anxioase ale deţinuţilor. Floarea inimii mele i-am aruncat-o şi eu, fără să ştie, într-o dimineaţă, în coşul gol cu care pogora de pe dealul puşcăriei Văcăreşti, din Bucureşti. Retrăiesc momentul patetic. Eu coboram cu maşina: fusesem să-mi revăd o clientă politică între zăbrele, dornică să-şi perfecteze...

Mărturii de la Revoluție (1)

Deja erau foarte mulți oameni – ruși, americani, unguri și sârbi. Și la Timișoara au creat un fel de acțiuni de diversiune. Adică în ce constau? Chiar au fost atacate unitățile militare. Ori, timișorenii n-ar fi făcut niciodată așa ceva. Și există niște dispozitive care funcționează pe unde electromagnetice de joasă frecvență. Nu infrasunete, nu. Unde electromagnetice de joasă frecvență. Adică...

Tumultul din Cartierul Primăverii

Cum s-a născut Cartierul Primăverii? Ce lucruri bizare și dramatice s-au întâmplat acolo? De ce Bucureștiul trăiește oarecum prin acest cartier? Iat întrebări la care ne răspunde Stelian Tănase. Mărturii ale unor personalități bucureștene întregesc analiza, oferindu-ne un tablou cât se poate de cuprinzător. Documentarul gravitează în jurul biografiei și sinuciderii lui Chivu Stoica. Întreg...

Exercițiu de neuitare: Gheorghe Zamfir

La 6 aprilie 1941 se năștea, la Găești (jud. Dâmbovița), maestrul Gheorghe Zamfir. Supranumit Regele naiului, Zamfir este unul dintre cei mai mari virtuzi ai acestui instrument. De-a lungul anilor a demonstrat o tehnică superioară în mânuirea acestui instrument aproape uitat. I-a modificat forma, construcția și tehnica, lărgindu-i astfel registru de interpretare. Mai mult, a introdus naiul în...

Gheorghiu-Dej de Anul Nou

Știați de o asemenea înregistrare?! Eu nu. Am descoperit-o întâmplător și mi s-a părut interesantă. O restituire istorică, aș spune, o mică fereastră spre întunecata perioadă comunistă. Suntem în zorii anului 1965, iar protagonistul este Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul carismatic al Partidului Comunist. Biografia acestui om este deopotrivă interesantă și macabră. Spre deosebire de alți corifei ai...

Ce au uitat creștinii?

Creștinii nu-și mai amintesc sau nu mai acceptă propriul lor adevăr: și lumea piere din această pricină împreună cu ei. Ei au uitat că Dumnezeu a venit să înnoiască lumea prin Duhul lucrând în ea: ei au uitat ce înseamnă sfințenia – frumusețea și înălțimea ei. Și aceasta, pentru că nu-l mai simt pe Dumnezeul cel viu și atotputernic prezent în lume și în ei. Creștinii rămân singuri: nu față...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.