Eticheta

citate celebre

c

H.-R. Patapievici despre Andrei Scrima (1925-2000)

Consecință firească a unei relații de mentorat, H.-R. Patapievici vorbea cândva despre „Hermeneutica Părintelui Scrima”. Textul cu pricina prefațează lucrarea: Duhul Sfânt și unitatea Bisericii, Anastasia, București, 2004 – una dintre cele mai interesante analize asupra unui subiect mereu actual. Cine nu s-ar simți măgulit de-o asemenea receptare? Când construia un discurs, părintele Scrima...

„Ține-ți mâhnirea după cuviință!”

Fiule, varsă lacrimi pentru cel mort și, ca un om copleșit de durere, începe-ți plângerea, învelește-i trupul așa cum e datina și nu-i trece cu vederea punerea în mormânt. Plângi cu amar, jelește-te și ține-ți mâhnirea după cuviință, o zi sau două – ca să nu-ți atragi clevetire -, apoi alină-ți întristarea. Că din întristare vine moartea, iar întristarea inimii slăbește tăria. Întristarea stă...

„Vorbește, tinere!”

Vorbește, tinere, dacă trebuie s-o faci și numai dac-ai fost întrebat de două ori cel puțin. Strânge-ți cuvântarea: spune mult în cuvinte puține; fii ca omul care știe, dar știe și să tacă. În mijlocul celor mari nu te face egal cu ei, și dacă vorbește un altul, stăpânește-ți limba. Fulgerul merge înaintea tunetului: așa merge bunăvoința înaintea omului cu bun simț. Când a venit vremea, ridică...

„Izvorul puterilor unei națiuni nu este nesecat”

Puterile unui popor, fie morale, fie materiale, au în orice moment dat o cantitate mărginită. Averea națională a românilor are astăzi o cifră fixă, energia lor intelectuală se află asemenea într-o câtime fixată. Nu te poți juca nepedepsit cu această sumă a puterilor, cu capitalul întreprinderii de cultură într-un popor. Timpul, averea, tăria morală și agerimea intelectuală ce le întrebuințezi...

„Trenul este, probabil, de cel mai mare ajutor pentru gând”

  Dintre toate mijloacele de transport, trenul este, probabil, de cel mai mare ajutor pentru gând: priveliştile nu au potenţiala monotonie a celor văzute de pe vapor sau din avion, se mişcă suficient de repede, ca să nu ne enervăm, dar suficient de încet, ca să ne permită să identificăm obiectele. Oferă secvenţe scurte, însufleţite, de pe domenii private, lăsându-ne să vedem o femeie în...

Ți-au fost credincioși părinții? Biblia ți-a fost prezentată? La biserică te-ai dus? Întrebările identității…

Părinții tăi, cum au fost ei? Ce ți-au transmis? Părinții și alți adulți importanți din viața ta au fost credincioși? Dacă da, ți-au oferit ei modelul unei relații pline de iubire cu Isus Hristos sau au avut „o religie” a regulilor, a interdicției și a vinovăției? Dacă e valabilă cea de-a doua parte a întrebării, atunci nu ai beneficiat de o imagine adevărată a felului în care te vede Dumnezeu...

Un strop de înțelepciune de Ziua Copilului

Primiți vă rog, de 1 iunie, acest florilegiu de învățături scurte. Sunt culese din opera Sfântului Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai destoinici episcopi și predicatori care au trăit vreodată. Pe mine, ca părinte, m-au sensibilizat și m-au trezit la realitate. Dacă va avea același efect și asupra altora, nu pot decât să mă bucur. Mulți și binecuvântați ani tuturor! Un tânăr de a cărui educație...

Polemici inutile!

O profundă eroare, de care nu mi-am dat seama decât târziu, foarte târziu, a fost provocarea și întreținerea, total nestudiată, a unor polemici inutile. Nu discut acum dacă aveam sau nu totdeauna dreptate. Continuu să cred că, de cele mai multe ori, aveam, de fapt, dreptate. Însă ele erau, în esență, absurde, ineficiente și pline de urmări interioare dureroase. Pentru simplul, dar fundamentalul...

Nevoia de lăcaș!

Tema culturii este strâns legată de cea a casei și a muncii: fără un cămin, un lăcaș, omul nu poate găsi avântul necesar pentru munca sa care să facă lumea ce-l înconjoară mai ușor de locuit și mai umană. Ce este așadar „un lălcaș”? Este un punct în spațiu și timp, în care totul devine familiar, totul recheamă și îndreaptă spre destin. Este un mediu în care suntem acceptați pentru ceea ce suntem...

„Exegeză și iar exegeză!”

Se întâmpla în anul 1935, cu puțin timp înainte de a fi expulzat din Germania. Cu ocazia discursului de rămas bun adresat studenților aăi din Bonn, Karl Barth avea a rostit o frază ce urma să facă istorie: Am studiat cu voioșie și sriozitate. În ce mă privea, ar fi putut continua astfel și mă îmăcasem deja cu gândul că voi avea locul de veci aici, lângă Rin! Iar acum s-a sfârșit. De aceea...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.