Eticheta

ateismul

a

Tipologia ateismului

Într-o largă (dar și adevărată) accepțiune, ateismul se referă la negarea propoziției că Dumnezeu există. La o privire mai atentă, încercând să observăm parcursul acestui fenomen de-a lungul veacurilor, suntem nevoiți să admitem o minimă împărțire. Avem, de fapt, două tipuri de ateism: declarat și practic. Cel declarat afirmă că Dumnezeu nu există și este adesea numit „ateism teoretic”; cel...

De la ateism la credință

Îndoielile mele privind fundamentele intelectuale ale ateismului au început să se cristalizeze în realizarea faptului că ateismul este de fapt un sistem de credințe, în timp ce eu crezusem că este un enunț faptic despre realitate. De asemenea, am descoperit că știu despre creștinism mai puține decât îmi imaginasem. Când am început să citesc cărți creștine și să îi ascult pe prietenii mei creștini...

Întrebarea săptămânii (22)

Ce putem să învățăm din dezvoltarea ateismului în ultimele două secole? De ce a dobândit mișcarea ateistă o influență atât de mare în lumea occidentală? Una din cele mai importante întrebări pe care trebuie să și-o pună apologetul este următoarea: De ce ar vrea cineva să creadă ateismul? Ce anume face concepțiile necreștine despre lume și viață să fie atât de atrăgătoare?
(Alister McGrath)

„Sponsor și patron a toată impietatea”

Cu adevărat nimeni nu este atât de arhitect a ceva din cele variate cum este sponsor și patron a toată impietatea potrivnicul Satana. Căci depărtând în vechime de Dumnezeu neamul omenesc, l-a convins să gândească și să cinstească o mulțime de zei, ca și cum un singur Dumnezeu n-ar putea mântui acest viețuitor ceresc și pământesc, omul. După ce lucrurile înșelăciunii au fost demascate prin...

Campania „Sunt ateu!” – câteva reflecții

De puțin timp, Comunitatea Ateilor din România a declanșat o campanie intitulată: SUNT ATEU. Democratic vorbind, fiecare este liber să-și aleagă propria formulă de viață, iar ateismul trebuie respectat ca atare. Dorința de promovare a mișcării, încercarea de prozelitism pe care o întreprinde (mai ales în mediul virtual) și strădania organizatorică trebuie, și acestea, înțelese în contextul lor...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.