Lumea contemporană, È™tiinÈ›ifică, tehnică, o lume care se bucură din plin de plăcerile vieÈ›ii, se vede fără scăpare – adică fără Dumnezeu – È™i nu pentru că totul este permis È™i, prin intermediul tehnicii, posibil, ci pentru că în ea totul este egal. Necunoscutul devine imediat familiar, iar noul devine obiÈ™nuit. Nimic nu e nou sub soare. Criza redată de Ecleziastul nu se află în păcat, ci în...
O întrebare aproape banală, dar care totuși merită luată în serios. Vă propun răspunsul pe care-l oferă Philippe Nemo, unul dintre cei mai învederați filozofi și sociologi francezi. Fragmentul este din lucrarea Ce este Occidentul?, publicată inițial în 2004, versiunea românească în 2008 (Cartier, Chișinău). În lumina a ceea ce am învățat în urma unui efort îndelungat, cred că morfogeneza...
În ediția online a revistei Ceașca de cultură citim un interviu suculent cu Mihai Nadin. Profesor universitar în Texas, dl. Nadin este aproape un anonim în România, țara de unde a plecat în 1980. Deși a avut și aici o bogată activitate didactică, el s-a realizat profesional peste ocean. Răspunzând la diferite întrebări despre om, vocație și religie, profosorul spunea (printre altele): Toate...
În lucrarea Despre Trinitate, Augustin face diferența între scientia și sapientia. A pune într-o relație antagonică ȘTIINȚA și ÎNȚELEPCIUNEA mi se pare un demers pe cât de frumos pe atât de îndrăzneț. Și totuși episcopul de Hipona pare foarte convins. Explicația lui: știința (scientia) este cunoașterea preocupată de lumea exterioară; înțelepciunea (sapientia) este cunoașterea preocupată de lumea...
Dacă în postarea precedentă am adus vorba despre IDEOLOGIE, iată-ne acum în fața unui alt subiect. Este o cugetare notată în jurnal de Alexandru Dragomir în anul 1978 și care este de o actualitate perenă, aș zice. După cum veți vedea, avem aici o explicare a politicului prin intermediul științei și a civilizației. Pasajul poate fi citit și în cheie utilitaristă, fiind de fapt o critică fină a...
Citatul precedent a fost despre GÂNDIRE. A gândi înseamnă în opinia filozofului a te particulariza într-un fel. Este un soi de suspendare ilustră, o plasare voită într-un spațiu privilegiat. Acum, iată-ne în fața unei alte perle dragomiriene. De data aceasta ni se prezită o lume împărțită, am zice. Sau, mai bine, o lume care înfățișează mai multe chipuri, odată cu propria ei dezvoltarea. Trăim...
Puține perioade din istoria gândirii creștine a fost mai creativă precum scolasticismul. Vreme de două secole (XII și XIII) s-au născut personalități și sisteme de mare ingeniozitate teologică. Dintre aceștia, istoricii recunosc două figuri cu adevărat paradigmatice în pseroana lui Bonaventura și Toma de Aquino. Născut în jurul anului 1221 în regiunea Toscana, Bonaventura a fost un copil tare...