Epistolele lui Ioan și cunoașterea lui Dumnezeu

E

Ultimele decade ale secolului I erau bântuite de erezie. Cerintianismul, docetismul și gnosticismul erau cele trei ramuri străine de duhul Bisericii, promovate de cele mai multe ori de cei care avuseseră legătură cu credința. Comunitățile cărora li se adresează Ioan purtau o luptă dogmatică acerbă și – ca orice luptă – se lăsa uneori cu pierderi dintre cele mai dureroase. Oameni sinceri, care crezuseră cândva și porniseră pe calea Domnului, erau acum dezorientați și apatici. Prin ereziile deja menționate, aceștia erau seduși spre un sincretism periculos, iar apostolul – mai cu seamă că era acum singurul rămas în viață – trebuia să acționeze repede și precis.

Comentariul la epistolele 1,2,3 Ioan din seria Zondervan (care cuprinde 20 de volume) este semnat de Karen H. Jobes (n. 1952). Prezbiteriană (împreună cu soțul ei, Forrest), Karen este profesoară de greacă și exegeză a Noului Testament la Wheaton College și Graduate School de la Wheaton (Illinois). Autoarea a venit pieziș spre teologie, după ce a studiat fizica și informatica, perioadă în care a avut și experiența convertirii. Abia apoi, ca o întoarcere la esențial, obține masterul în teologie (1989) și, în 1995, doctoratul în hermeneutică biblică la Westminster Theological Seminary (cu teza: The Alpha-Text of Esther: Its Caracter and Relationship to the Masoretic Text). Merită menționat că a fost una dintre studentele briliante ale lui Moisés Silva, unul dintre cei mai reputați bibliști ai momentului.

Karen H. Jobes este implicată activ în câteveva comisii de traducere a Noului Testament (inclusiv a Septuagintei), de fapt cele mai prestigioase colective de traductologie din lumea anglofilă. Comentariul despre care vorbim a fost apreciat încă de la apariție (2015), când a obținut premiul Cartea Anului pentru cărți biblice de referințe, din partea Evangelical Christian Publishers Association. Cu atât mai mult publicul român ar trebui să se considere privilegiat.

Exegeza lui Jobes este sensibilă și profundă. Deși tratate ca un corpus unitar, cele trei epistole ale lui Ioan sunt totuși analizate „bucată cu bucată”. Împărțirea riguroasă a întregului material (gest hermeneutic dificil pentru textul de față) îl ajugă pe cititor să urmărească firul roșu al argumentării ioanine. Apoi, fiecare secțiune este prezentată din perspectiva contextului literar, al ideii principale, structurii, explicarea textului și aplicația teologică. Se urmează aproximativ aceeași abordare ca în celelalte comentarii Zondervan, însă poate aici Jobes insistă mai mult pe partea de contextualizare. De remarcat și casetele inserate uneori în text, unde autoarea rezolvă anumite noțiuni mai dificile.

Iată o mostră din introducerea cărții. „Preocuparea lui Ioan a fost să-i păstorească pe cei din grija sa spirituală astfel încât ei să rămână în limitele ortodoxiei, mai degrabă decât să vizeze în mod direct erezia care a perturbat biserica; aceasta face dificilă recconstituirea cu exactitate a problemelor abordate. Ea îi ajută cu siguranță pe exegeți să-și concentreze atenția asupra modului în care Ioan definește ortodoxia, ceea ce, de fapt, constituie un argument nu numai împotriva cerintianismului, doocetismului și gnosticismului în sens mai larg, dar și a multor erezii de-a lungul secolelor și chiar în zilele nooastre.”

Volumul rămâne indispensabil oricărei înțelegeri contextuale și teologice a celor trei epistole. Capacitatea autoarei de a ne introduce în gândirea primelor generații de creștini, precum și în apostolia dramatică a lui Ioan este magistrală. Un comentariu scris cu acuratețe, dar și cu delicatețea unei minți de femeie credincioasă și doctă. Nu-l ocoliți!

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.