Dumnezeu DA, ÃŽntrupare BA

D

Cam așa rezultă dintr-un sondaj de opinie realizat în țara noastră. La întrebarea: Credeți că există Dumnezeu?, 94% din români au răspuns afirmativ. Apoi, la întrebarea: Credeți în Întruparea Domnului?, doar 42% au răspuns DA. Sondajul cu pricina se numește Religie și comportament religios iar datele finale au fost date publicității în decembrie 2011.

Interesant cum un creÈ™tinism nominal, transmis doar prin forÈ›a filogenezei, conduce la un anacronism ca cel de mai sus. Prea puÈ›ini se îndoiesc de existenÈ›a lui Dumnezeu, în vreme ce mai mult de jumătate neagă întruparea Lui. Tradus mai popular ar fi aÈ™a: Cred că Dumnezeu există, dar nu a venit la noi. CredinÈ›a într-un Dumnezeu transcedent este gonflată în raport cu credinÈ›a într-un Dumnezeu imanent. N-ar fi prima dată când transcendenÈ›a lui Dumnezeu este mult mai larg îmbrățiÈ™ată decât imanenÈ›a Lui…

Și totuși. Faptul că românii au dificultăți în privința credinței în Întrupare trădează câteva neajunsuri. În primul rând, avem aici o pierdere a miezului dogmatic a creștinismului. Dacă Întruparea este marea minune care le face posibile pe celelalte, atunci respingerea ei înseamnă un atac dat creștinismului. În al doilea rând, avem o acceptare generală și tradițională a lui Dumnezeu, nu una clădită pe Scriptură. Demagogia unei existențe impersonale a lui Dumnezeu este mult mai la îndemână decât acceptarea Întrupării. Dintotdeauna a fost așa, doar că acum iată-ne în fața unui fenomen de masă. Apoi, în fine, a recunoaște că Dumnezeu există nu te implică atât de mult ca și a recunoaște că El s-a întrupat și ne-a oferit un model de viață. Atâta vreme cât Dumnezeu rămâne doar capătul unui concept religios, nimic nu se poate modifica în noi.

Cred că avem nevoie de un creștinism centrat în realitatea Întrupării. Doar Hristosul întrupat reprezintă jertfa de răscumpărare autentică, doar El a lăsat în urmă dovada eticii supreme. Faptul că mulți concetățeni rămân dincolo de această credință și se amăgesc totuși cu recunoașterea unei existențe impersonale a lui Dumnezeu trebuie să fie îngrijorător. Probabil că bisericile noastre ar trebui să ia acest sondaj ca o provocare și, fiecare în dreptul nostru, să facem ceva. Doamne ajută!

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

SoÈ›, tătic È™i pălmaÈ™ pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil È™i gata să văd binele chiar È™i unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile È™i iau asupra mea orice povară ce are legătură cu ÃŽmpărăția Lui. Alături de soÈ›ia mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul È™i Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca È™i inevitabilele curiozități – le veÈ›i găsi în conÈ›inutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflaÈ›i mă reprezintă, cu toate frământările È™i modestele mele aprecieri.