Debutul iudaismului timpuriu

D

O dată plauzibilă, în jurul căreia a început să se cristalizeze iudaismul timpuriu, poate fi anul 167 î.Hr. În această perioadă este consemnată intrarea în Ierusalim a aghiotantului lui Antioh, pe nume Apoloniu (2Mac. 5.24-25), și profanarea Templului de către acesta. Este însă evident că pluralizarea radicală a iudaismului anterior lui Isus, al cărui simptom și rezultat este Isus, își are rădăcinile în unitatea precară a Israelului restaurat din perioada anterioară. Însă campania lui Antioh a provocat o fragmentare a intereselor și o reconfigurare a acestora într-o manieră care a generat o permanentizare a pluralismului. Templul lui Onia de la Heliopolis este doar un exemplu care ne ajută să înțelegem cum era adus jertfa și de către cine, acesta fiind condus de un singur clan cu scopul de-a obține un climat mult mai favorabil închinării, decât cel oferit de locul unde era adusă jertfa la Ierusalim.

(B. D. Chilton, „Iudaismul și NT”, în Daniel G. Reid (ed.), Dicționarul Noului Testament, Casa Cărții, Oradea, 2008, p. 734)

Scrie un comentariu

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.