Orice religie s-a plasat în matca unei anumite civilizații. A crescut odată cu ea, a suferit perturbațiile istoriei, s-a deformat și s-a dinamizat în același ritm. Creștinismul nu a făcut nici el excepție de la regulă. Religie profund transculturală, creștinismul s-a confruntat cu o sumedenie de civilizații. Aceste confruntări au avut un impact determinant asupra lui, iar lucrurile sunt în plină desfășurare. Dacă știința modernă s-a născut în sânul creștinismului, atunci asta spune mult despre orizontul acestuia.
Se impune, așadar, o repetată luare de poziție față de viața cotidiană. Cum privește creștinismul viața în prozaicul ei?! Se pot armoniza lucrurile până la o anumită contopire sau creștinismul trebuie să dea în continuare tonul?! Iată numai două din multele întrebări posibile. Pe aceeași linie aș dori să amintesc de două lucrări din spațiul evanghelic și să o prezint în sinteză pe cea mai recentă. Este vorba în primul rând de Christian View of God and the World (Concepția creștină despre Dumnezeu și lume), scrisă de James Orr și publicată în 1893. Apărută în plină perioadă pozitivistă, când intelectualitatea occidentală credea numai în ce poate fi dovedit empiric, lucrarea lui Orr aducea speranță pentru lumea creștină. Devenită lectură obligatorie pentru cei studioși dar mai ales pentru slujitori, cartea a devenit repede manual și bibliografie obligatorie.
Pe la mijlocul secolului XX, un alt gânditor de talie urma să-i calce pe urme: Gordon H. Clark. El publica în 1952 lucrarea Christian View of Men and Things (Concepția creștină despre oameni și lucruri), văzută încă de atunci ca o continuare a strădaniilor lui Orr. Aici însă autorul a făcut un pas mai departe, acumulând rodnic întreaga muncă teologică dinainte. Printre ideile-forță ale lucrării amintim: cognoscibilitatea lui Dumnezeu; caracterul rațional al creștinismului; critica scepticismului modern; căutarea adevărului oriunde se poate găsi; Scriptura ca temelie pentru o înțelegere validă a universului. Enumerarea vorbește de la sine. Zonele sondate sunt diverse și (pe atunci) de maximă actualitate. Clark a simțit și el povara scepticismului modern, a atitudinii zeflemitoare față de creștinismul autentic. Suntem deja în fața unai apologetici bine argumentate teologic, o apărare ce utilizează toate uneltele posibile.
I-am evocat pe Orr È™i Clark din cauză că – încă – nu sunt cunoscuÈ›i în româneÈ™te. Doar iniÈ›iaÈ›ii au ajuns la operele acestor oameni È™i cred că lucrurile n-ar trebui să se oprească aici. Am dorit să observ că mereu creÈ™tinismul È™i-a avut apărătorii lui de nădejde. ÃŽn fond, fiecare creÈ™tin este un mic apologet. Să ne facem slujba cu demnitate È™i sârg. ÃŽn fiecare zi, în fiecare ipostază!