Categoria

Citate

C

A (nu) merge la biserică

Îmi dau seama că multora dintre cei care merg la biserică le este greu să înțeleagă sau să accepte acesta, dar Isus nu a portuncit niciodată nimănui să meargă la biserică. În schimb, a poruncit apăsat Bisericii Sale să meargă ea la oameni. Ca Trup al lui Hristos, Biserica a fost lăsată pe pământ cu scopul de a proclama Vestea Bună a Împărăției lui Dumnezeu. A reprezenta tot ceea ce Isus Hristos a...

Credința în Evul Mediu

La începuturile Evului Mediu toată lumea credea. Pe de altă parte, credincioșii aveau, cu siguranță, aproape toți, o cunoaștere sumară a aspectelor celor mai frapante pentru imaginație ale reprezentărilor creștine asupra trecutului, prezentului și viitorului lumii. Dar – după cum o arată nenumărate mărturii extrase din literatura hagiografică, cărțile de penitență, catehismele populare sau...

Rugăciune (11)

Sunt un arc în mâinile Tale, Doamne./ Întinde-mă, ca să nu putrezesc./ Nu mă întinde prea tare, Doamne, ca să  nu mă rup./ Întinde-mă cât de tare vrei, Doamne – cui îi pasă că mă rup?
(Nikos Kazantzakis)

Despre tinerețe și educație

Pregătindu-mi diverse mesaje pentru tineret am tot adunat maxime. Zilele trecute le-am sistematizat și m-am gândit la fiecare. Parcă se completează reciproc, refăcând ideatic o vârstă a omului. Am asociat acestei perioade și ideea de educație. Continui să cred că aceasta este vârsta propice pentru a dobândi cunoștințe și a-ți asuma o bună educație. Deși efemeră, tinerețea își cere oarecum...

Despre impulsul inimii

Sigur că ne putem întreba de ce Dumnezeu nu a făcut o lume în care prezența Sa să fie mai evidentă; de ce Hristos n-a lăsat în lume acea strălucire irezistibilă a prezenței Sale. Acesta este misterul despre Dumnezeu și om, de nepătruns pentru noi. Noi trăim în această lume, în care Dumnezeu nu posedă evidența lucrului palpabil, ci paote fi căutat și găsit doar din impulsul inimii, prin ieșirea...

O lume fărâmițată

În lumea modernității noastre târzii, în lumea postmodernă a tuturor pluralismelor și fărâmițărilor – observabile în teren și mai ales întărite, impuse conștiințelor prin teoretizări abundente -, religia și vocile ei nu mai sunt decât niște actori printre mulți alții. Gândirea creștină și gândirea interesată de spiritual în genere au însă o nouă temă de meditat, sau o temă care nu s-a mai...

Rugăciune (10)

Mulțumesc Dumnezeule pentru buzele Tale care s-au schimonosit pentru a se potrivi ființei mele păcătoase; pentru că  nu m-ai judecat după sărăcăcioasele mele fapte bune, ci după dragostea Ta, care este darul Tău pentru mine; pentru iertarea copleșitoare și pentru răbdarea ta infinită față de mine; pentru că există oameni care au daruri mai multe decât mine; și pentru onestitatea de-a recunoaște...

Rugăciune (9)

Ava, mă abandonez în mâinile Tale. Fă cu mine ce vrei. Orice ai face, îți mulțumesc. Sunt pregătit pentru orice: voi accepta totul. Fă-Ți voia Ta în mine și în toate creaturile Tale. Nu-mi doresc mai mult, Doamne. În mâna Ta îmi încredințez sufletul. Ți-l ofer cu toată dragostea din inimă, pentru că te iubesc, Doamne, și mă dăruiesc Ție, mă predau în mâinile Tale, fără nici un fel de rezerve, cu...

Nimic, nimic, nimic…

Am găsit undeva un mic fragment din marea operă a lui Reinhold Niebhur. Mi-a plăcut, l-am asimilat iar acum vi-l împărtășesc însoțit de câteva adnotări personale. Nimic valoros nu este obținut în această viață; de aceea trebuie să fim salvați de speranță. Nimic adevărat, bun sau frumos nu are înțeles în contextul istoric imediat; de aceea trebuie să fim salvați de credință. Nimic din ceea ce...

Rugăciune (8)

Doamne, dă-mi harul uimirii. Surprinde-mă, uimește-mă, uimește-mă în fiecare colț al universului Tău. Dăruiește-mi încântarea de-a vedea cum Hristosul Tău trăiește în zece mii de locuri, minunat în trup și minunat nu în ochii Lui, ci în ochii Tatălui, prin trăsăturile chipurilor oamenilor. Uimește-mă în fiecare zi cu faptele tale minunate și fără de număr. Nu cer să înțeleg rațiunea lor; ci doar...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.