Categoria

Citate

C

Mirajul casei părintești

Orice om are nevoie de un spațiu unde să se simtă protejat, în siguranță și dorit. Orice om tânjește după un loc unde să se poată destinde și unde să se poată simți el însuși. În cazul ideal, casa părintească a fost un asemenea loc. Dacă ne-am simțit acceptați și iubiți de părinții noștri, atunci am avut un cămin cald. Casa noastră era acel „acasă“ după care tânjește orice om: un sălaș care îți...

Amestecul gastronomic la români

Nu doar vocabularul e amestecat la români, mai toate sunt amestecate. Bucătăria e un bun exemplu. Componenta balcanică a acesteia este uşor de observat, cu specialităţile ei, greceşti la origine, în bună măsură, dar purtând adesea denumiri turceşti (precum sarma, musaca şi aşa mai departe…). Considerabilă e însă şi influenţa Europei Centrale, austriacă îndeosebi (de la austrieci provine şniţelul...

„Când rănile amintirilor se desfac…”

Astăzi s-au împlinit 30 de ani de când robul lui Dumnezeu, bunul domn Neagoe Basarab, a plecat din această viață degrab trecătoare, ca dintr-o vale a durerilor, spre locașurile cerești cele veșnice. Odihnească-se în pace sufletul lui, alături de sufletele copiilor noștri, coconii Theodosie, Petru, Ioan și Anghelina, Ruxandra și monahia Sofronia! Era seară și întorcându-mă de la vecernie în...

„O viață vrednică de dragostea Celui ce ne cheamă”

Să ducem o viață vrednică de dragostea Celui ce ne cheamă, de viețuirea cea cerească, de cinstea dată nouă. Răstignindu-te pentru lume și răstignind lumea în tine, trăiește cu toată scumpătatea viețuirea cea din cer! Să nu socotești că ai ceva comun cu pământul, pentru că trupul tău nu-i mutat în cer! Ai sus în cer Capul, pe Hristos! Pentru asta Stăpânul, la venirea Lui cea dintâi, a adus și pe...

„Viața este o răpire-n Duh”

Viața este o răpire-n Duh Salt de trei extazuri rourat. E vederea cea octavă  Îndrăznită către fața nevăzută de safir Este vin de sânge preacurat Dintr-al gralului ceresc potir.   Și-mbătarea trează  Dăruită cu-nălțimi de albe-ntuncimi Viața este alăută-n bucurie Ca extazul lui Moisi cel de la rug, Ca răpirea din Horeb a lui Ilie, Viețuit cu pâine de herup.   Poartă spinii învierii...

Rugăciunea săptămânii (109)

Să nu ne predai până la sfârșit, pentru numele Tău, Doamne; și să nu rupi Testamentul tău; și să nu depărtezi de la noi mila Ta, pentru milostivirile Tale, Tatăl nostru Cel din ceruri, și pentru mila Sfântului Tău Duh… Doamne, adu-Ți aminte de pârga pe care, luând-o dintru noi, pentru iubirea de oameni, Unul-Născut Fiul Tău o ține pentru noi în ceruri, ca să ne dăruiască nădejdea tare a...

Rugăciunea săptămânii (108)

Doamne, fă ca să fiu pentru Tine un cărturar al tainelor Tale, ca Tu să tâlcuiești prin robul Tău asemănările Tale! Dă-mi, Doamne, să vorbesc despre sorocul cel mai ascuns dintre toate! Îndrăzneala iubirii vine din iubire. Dacă ascuns este ceasul slăvitei Învierii Tale, spaimă mare e a ne apropia de nașterea Ta [veșnică]. Dar poate că în ceasul al șaselea al acelei nopți binecuvântate a înviat...

Rugăciunea săptămânii (107)

Doamne, fă ca să fiu pentru Tine un cărturar al tainelor Tale, ca Tu să tâlcuiești prin robul Tău asemănările Tale! Dă-mi, Doamne, să vorbesc despre sorocul cel mai ascuns dintre toate! Îndrăzneala iubirii vine din iubire. Dacă ascuns este ceasul slăvitei Învierii Tale, spaimă mare e a ne apropia de nașterea Ta [veșnică]. Dar poate că în ceasul al șaselea al acelei nopți binecuvântate a înviat...

Față în față cu îndoiala

Deseori îndoiala nu este o alternativă la credință, ci un pas anterior, care dispare când este substituit de căldură și de bucuria de a-L vedea pe Isus. Firește, cine se îndoiește, își amână răspunsul final, merge spre credință, dar nu fără efort. În cazul aparițiilor, dubiul a fost o mișcare ineluctabilă a spiritului, dezorientat în fața unui eveniment incomparabil. De aceea, cei Unsprezece care...

ÎNVIEREA – „un salt calitativ radical”

Să ne întrebăm acum încă o dată, în rezumat, ce fel de întâlnire a fost aceea cu Domnul înviat. Sunt importante următoarele distincții: Isus nu este cineva care s-a întors în viața biologică obișnuită și care, după aceea, conform legilor biologiei, ar fi trebuit într-o zi să moară din nou; Isus nu este o nălucă (un „duh”). Aceasta înseamnă: El nu este cineva care, în realitate, aparține lumii...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.