Aflu despre statistica făcută de BibleGateway prin intermediului portalului Stiri Creștine. Ridic din sprânceană, dar continui să citesc. E un fel de Top 10 al celor mai populare versete din Biblie. Suntem oricum bântuiți de statistici, dar asta chiar are ceva de spus. Ea descrie într-un fel profilul creștinului modern.
Iat-o:
1. Ioan 3.16: temelie a soteriologiei evanghelice; teism și cristologie reduse la esență; speranță pentru omul căzut în păcat; perspectivă eternă pentru muritori.
2. Ieremia 29.11: providențialitatea lui Dumnezeu; relația personală dintre Dumnezeu și om; siguranță în această viață imprevizibilă; binecuvântări care decurg dintr-o alegere divină.
3. Romani 8.28: consolare larg răspândită; postularea lui Dumnezeu ca și maestru al circumstanțelor; optimism dincolo de evidențe; condiționalitatea iubirii de Dumnezeu;
4. Filipeni 4.13: dependență de Dumnezeu; tenacitate susținută; disponibilitatea lui Dumnezeu față de om; liniște în fața asperităților slujirii;
5. Genesa 1.1: primordialitatea lui Dumnezeu; acțiunea decisivă a lui Dumnezeu; creaționism explicit; responsabilitate ecologică primită prin actul creator.
6. Prov. 3.5: orientarea voinței spre Dumnezeu; caracterul limitat al raționamentelor umane; ispita umanismului care-l uită pe Dumnezeu.
7. Prov. 3.6: acceptarea unui Dumnezeu personal; introspecție sinceră și permanentă; așteptare dozată de încredere; viitor asigurat în mod providențial.
8. Rom. 12.2: intransigență morală și doctrinară; reiterarea permanentă a credinței; prospețime a devoțiunii; discernământ spiritual; justă apreciere a voii lui Dumnezeu.
9. Filipeni 4.6: maturitate spirituală în vremuri nesigure; victorie în bătăliile minții; valorizarea rugăciunii de cerere; importanța mulțumirii.
10. Mat. 28.19: angajament evanghelistic universal; legătura dintre misionar și ucenic; botezul ca paradigmă a inițierii creștine; sârguință bine dozată.
O concluzie. Aproape toate versetele țintesc spre confortul emoțional. Se pare că ne alegem acele afirmații scripturale ce ne dezvoltă un anume fel de gândire. Este ceva consolator în mai toate ocurențele de mai sus. Doctrina – în sensul ei tare – este bine camuflată de aplicații personale. Ne plac versetele prietenoase, ne simțim atrași de cele care ne făgăduiesc ceva. Probabil anxietățile noastre ontologice (despre care Paul Tillich a scris copios) își spun cuvântul.
Nu trebuie să ne simțim vinovați. Toate aceste versete sunt din Biblie, așa că e în regulă. Mi-ar place însă să citesc despre cel mai nepopulare verste. Acolo să vedem… cum stau lucrurile.