Georg Joachim Rheticus, un învățat născut în Tirolul austriac, profesor de matematică și astronomie al Universității din Wittenberg, îl vizita în vara anului 1539 pentru prima dată pe Copernic, călătorind până la Frauenburg, la Marea Baltică. Prima relatare despre lucrarea lui Copernic aflată încă în manuscris a fost scrisă sub forma unei epistole adresate de Rheticus fostului său profesor de astronomie și matematică din Nürnberg, Johannes Schöner. După ce a tipărit textul, Rheticus le-a trimis exemplare teologului Philipp Melanchthon, apropiatul lui Luther, ducelui Albert de Prusia și prietenului său Achilles Piriminius Gasser, care a scris o prefață pentru cea de-a doua ediție, apărută la Basel. În 1542, Rheticus a dus manuscrisul lucrării Despre revoluțiile orbitelor cerești la Nürnberg, unde tipograful Petreius a început culesul ei. Tipărirea a fost supravegheată în cea mai mare parte de Rheticus, care a fost însă nevoit să plece după câteva luni la Leipzig, lăsându-l în locul său pe teologul Andreas Osiander, cel care a scris și prefața anonimă a cărții. În acei ani în care conflictul dintre catolici și luterani domina Europa, editarea lucrării de astronomie a unui prelat catolic a fost asumată de doi susținători ai lui Martin Luther.
(Din Ce este mai presus de orice? Lumea cercetărilor între iubirea de patrie și spiritul universalist al științei în timpul Primului Război Mondial, de Mircea Flonta și Cătălin Vasilescu, Humanitas, București, 2020, pp. 9-10)