Calea mântuirii

Încă de la început creștinismul s-a prezentat în chip esențial drept o cale, sau mai exact drept Calea mântuirii. Această Cale își are originea în mărturia inspirată pe care comunitatea apostolică a dat-o despre Isus din Nazaret Cel mort și înviat, proclamat Fiu al lui Dumnezeu și unic Mijlocitor al oamenilor, negativ prin iertarea păcatelor, pozitiv prin deschiderea unei căi spre unirea cu Dumnezeu. Această mărturie e primită de o credință ea însăși recunoscută drept un dar al lui Dumnezeu care trezește o libertate. A vorbi despre creștinism ca fiind Calea înseamnă deci a enunța, pe de o parte, primatul mărturiei și al credinței, iar pe de altă parte, al liturgicului, al practicului și misticului. Memorie a lui IsusHristos cunoaștere sprituală, așteptare apocaliptică, etică evanghelică, așa este Calea la începutul ei, și așa rămâne mereu, astfel încât cei patru termeni definesc cadrul necesar al oricărei teologii adevărate sprijinite pe fundamentul permanent al mărturiei apostolice.

Pasaj din monumentala lucrare O istorie teologică a Bisericii de Ghislain Lafont și pusă la dispoziția publicului român de editura Deisis (Sibiu). Autorul – un erudit benedictin – scrie aici o monografie impozantă, care devine imediat după apariție una de referință.

Deși dedicată evoluției Bisericii Catolice, studiul trece mult dincolo de acest cadru. Lafont tratează subiectul într-o manieră holistică, recunoscând din capul locului că mișcarea creștină nu poate fi privită în mod unilateral. Volumul are mai multe paradigme, dintre care o menționăm pe cea istorică, apoi dogmatică și chiar politică. Clădit pe o documentare serioasă, tomul cu pricina este o călăuză indispensabilă tuturor celor care își doresc să cunoască mai mult, să înțeleagă mai mult.