
Epoca noastră pare a fi epoca „înnoirii laice”. O mare parte a aceste înnoiri este asociată cu studiile biblice de casă și cu părtășia în grupurile mici. Mulți oameni se adună acum pentru a discuta, a dezbate și a comenta Scriptura între ei. Deseori, ei au păreri diferite despre ce vrea să ne transmită Biblia sau despre modul în care ar trebui aplicată. Acest lucru a avut consecințe nefericite.
Pentru mulți, Biblia rămâne o enigmă, capabilă de a produce interpretări foarte diferite. Unii s-au lăsat pradă disperării în privința capacității lor de a o înțelege. Pentru alții, Biblia are un nas de ceară, care poate fi modelat în funcție de interesele legitime ale cititorului. De prea multe ori, concluzia pare a fi: „Poți citi Biblia pentru a dovedi orice.”
Există vreun mod de a ieși din această stare de confuzie? Pot cititorii serioși să găsească vreun principiu care să-i ghideze printre punctele de vedere contradictorii auzite din toate părțile?
(Din Biblia și studiul personal, de R. C. Sproul, trad. Iulian Iacob, Logos, Cluj-Napoca, 2016, p. 13)