Categoria

Biblice

B

„Peștii” lui Gamaliel

În această perioadă sunt preocupat de pildele Mântuitorului. În acest periplu, căutând sensuri și subtilități, dau peste o clasificare făcută de Rabinul Gamaliel. Ea seamănă cu tipologia celor patru soluri (din Pilda semănătorului), dar folosește metafora… peștilor. În opinia învățatului evreu, învățăceii/studenții în iudaism se împart în patru categorii. După cum veți vedea, par a fi mai...

Exodul și pretextul său devoțional

Când Moise și Aaron au venit în fața lui Faraon (probabil în fața lui Amenhotep II), cerând permisiunea plecării, ei au invocat un pretext devoțional. Sigur, nu-l inventaseră pe drum, ci era Cuvântul lui Dumnezeu. „Lasă pe poporul Meu să plece ca să prăznuiască în pustiu un praznic în cinstea Mea” – era porunca Domnului transmisă prin robii Săi (Ex. 5.1). Nu voi intra în detaliile celor...

„Veniți de prânziți!”

Așa suna chemarea Hristosului cel Înviat. Era o chemare pentru cei șapte ucenici. Erau împreună pentru că aveau aceeași îndeletnicire, pentru că proveneau din acea zonă. Argumente atât de omenești adunau laolaltă micul grup de discipoli. Acțiunea se consumă la Marea Tiberiadei, acel lac atât de drag inimii lor, de care li se leagă existența și speranțele. O serie de antiteze ni se deschid citind...

Toma Evidențialistul

Duminica Tomii – cum este numită în mod popular – străjuiește, alături de Duminica Floriilor, marea sărbătoare a Învierii. De asemenea, această duminică ritmează timpul celor 40 de zile dintre Înviere și Înălțare. E un timp al harului, al revelației, al manifestării glorioase. Hristosul cel Viu se arată în diferite locuri și în diferite ipostaze, pentru ca ucenicii Lui să creadă din...

Femeile, străjerii și Biserica

Aceste trei cuvinte sintetizează, pe scurt, narațiunea din Matei 28. Dimineața Învierii se deschide cu alergarea femeilor la mormânt. Continuă apoi, într-un crescendo interesant, cu reacția și atitudinea străjerilor. În cele din urmă, după ce Isus Își reîntâlnește ucenicii în Galileea, nucleul noii Biserici primește Marea Trimitere. De fapt, avem în față trei forme de mărturie. Prima, cea a...

Haiducia lui Iefta

Recent m-am aplecat, din nou, asupra biografiei lui Iefta. E judecătorul născut dintr-o prostituată și care a avut parte de o copilărie nefericită. Într-un context dubios, a fost alungat de frații săi, stabilindu-se în cetatea Tob. Acolo, potrivit Jud. 11.3, „niște oameni fără căpătâi s-au strâns la Iefta și făceau plimbări cu el.” Cam în această atmosferă se scurgeau anii viitorului judecător...

Gândul de duminică (35)

Nu e bine să cădem într-un simbolism gratuit. Nici să alegorizăm în chip deșert nu e bine. Dar totuși, nu pot să nu mă minunez de pieptarul veșmintelor preoțești (Ex. 39.10-13). În ferecături de aur, erau prinse patru șiruri de pietre prețioase după cum urmează: 1. Sardonix, topaz, smarald; 2. Rubin, safir, diamant; 3. Opal, agat, ametist; 4. Crisolit, onix, iaspis. Câteva dintre aceste pietre...

Mic dicționar săptămânal: APA (3)

Continuare de AICI: Domnul este asemuit cu o ploaie de primăvară (Osea 6.3), cu roa dătătoare de viață florilor (Osea 14.6), cu apele limpezi care vin de la munte, cu torentele ce satură pământul. Cel drept este asemenea copaului sădit pe malul apelor curgătoare (Num. 24.6); apa apare aici ca un semn al binecuvântării. Ca atare, se vede limpede originea ei divină. Astfel, Ieremia spune (2.13) că...

Mic dicționar săptămânal: APA (2)

Continuare de AICI: Palestina este un pământ cu torente și izvoare; Ierusalimul este scăldat de apele liniștite ale lacului Siloe. Fluviile sunt factori de fertilizare de origine divină, ploile și roua aduc rodire și exprimă bunăvoința lui Dumnezeu. Fără apă, nomadul ar fi neîntârziat condamnat la moarte și ars de soarele Palestinei; de aceea, apa întâlnită în drum este ca mana: ea potolește...

Mic dicționar săptămânal: APA (1)

În tradițiile ebraice și creștine apa simbolizează mai întâi originea creației. Litera men (M) din ebraică simbolizează apa care poate fi percepută; ea este mamă și matrice. Obârșie a toate câte sunt, ea este manifestarea transcendenței și de aceea trebuie considerată o hierofanie. (…) În Biblie, puțurile din deșert, izvoarele care le ies în cale nomazilor sunt tot atâtea locuri de...

Ghiță Mocan

Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.