Iertarea este un curs necesar în cadrul facultății lui Dumnezeu pentru că ne oferă oportunitatea de a deveni ca Tatăl nostru din ceruri care face bine până și oamenilor răi. Iertarea nu este o emoție. Este o alegere ce trebuie făcută. Putem ierta chiar dacă nu ne simțim în stare. Dacă aștepți până te vei simți în stare să ierți, n-o vei face niciodată. Trebuie să alegem împotrivindu-ne acelor sentimente de amărăciune care vor să ne controleze atitudinea și comportamentul. Dumnezeu a ales să ierte și la fel trebuie să facem și noi.
Fragment din lucrarea Cum să-ți depășești trecutul, scrisă de Erwin W. Lutzer. Apărută la editura Casa Cărții (Oradea), cartea te ajută să găsești speranță în ciuda celor mai adânci răni ale vieții.
Un mod prin care trecutul ne poate hărțui este cel al ofenselor nerezolvate. Există un singur mod de a depăși toate suferințele cauzte de răul relațional, acesta este iertarea. Nu există un alt antidot valid, nu există o altă soluție suficientă. Toate pretinsele metode nu sunt decât surogate, leacuri dulci dar fără efect. A te confrunta cu propria suferință emoțională este un gest de curaj și nu o înfrângere dizgrațioasă. Puternic nu e cel care ține mânia, puternic e cel care poate să ierte. Nu iertăm pentru ceilalți, ci pentru noi înșine. Eliberarea pe care ți-o oferă actul iertării este unică și necesară fiecăruia dintre noi. În zorii noului an, n-am face rău să privim spre trecutul nostru relațional. Dacă mai există lucruri încă nerezolvate, ele așteaptă de fapt după noi. Să fim responsabili, chiar și în cele mai delicate situații. Doamne ajută!