Adevărul creștin nu-i aparține filosofiei sau științei, nici lumii Ideilor și nici celei a politicii. Poate că el există în sine sau mai degrabă în Dumnezeu, dar este sigur că este rostit între unul și altul, între tine și mine, ca un acrobat care își face numărul pe sârma sa. Adevărul din creștinism nu este un argument de o forță uimitoare, care să desființeze adversarul. El nu-i poate fi spus decât unui suflet pregătit să-și primească propria libertate. El nu poate veni decât prin dialog, nu prin constrângere – ca în cazul dialogului dintre Pilat și Isus – și cu adevărat liber. Adevărul din creștinism se afirmă ca ultimă contradicție, dar nu se descoperă decât în schimbul, în comentariul și în reflecția pe care el o propune și le primește.
Fragment din lucrarea De ce scandalizează creștinismul, scrisă de Jean-Pierre Denis și publicată în românește la editura Nemira (2012).
Eseist și scriitor creștin de factură catolică, Denis este unul dintre cei mai prolifici apărători ai credinței creștine din spațiul francofon. N-am isprăvit cartea, dar este o adevărată încântare. Premisele de la care se pornește, demersul argumentativ și bogăția documentară mă fascinează. Creștinismul este apărat cu inteligență și franchețe care exclude orice formă de habotnicie scriitoricească. În opinia lui, faptul că mișcarea creștină a fost marginalizată astăzi nu e o primejdie, ba dimpotrivă e locul propice pentru ea. Dintotdeauna lucrurile au stat așa, iar de la margine (din dispreț, așadar), creștinismul a făcut întotdeauna istorie. Nu este nici un motiv de îngrijoare, e doar o provocare pe care trebuie s-o luăm în serios.