Chiar aşa. Am văzut şi eu zilele trecute filmuleţele tragico zâmbitoare de la Prahova Tv. Judeţul lui Caragiale dacă nu mă înşel..
Poate că la acestă întrebare pocaiţii noştri nu ar avea probleme dar la Cine a scris Biblia? am avea surprize serioase.
„Adamşiieva a fostăă, deci… unăă sfânt, deci după cum ştim din Biblie”, era evident. Ce-i cu întrebările astea. Toată lumea ştie cine a fost Adamşiieva.
Dragi sunt unii oameni.
Adevărul este că dacă ne-am fi născut şi am fi crescut în aceleaşi circumstanţe în care au crescut prietenii noştri, aveam toate şansele să susţinem aceleaşi adevăruri susţinute de ei.
1 Corinteni 4:7 „Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit?”
Dragă Dodo,
Am toată înțelegerea față de condiția celor intervievați. Nici pe departe nu am vrut să-i ridiculizez. În mod sigur dacă am fi avut și noi contexul lor am fi răspuns la fel (iar alții ne-ar fi pus iutubul pe blog).
Domnule profesor sunt convins că nu aţi avut nici o intenţie să îi ridiculizaţi. Prezentarea realităţii este cât se poate de legitimă şi de motivatoare. Într-un anume mod, şi biserica (noi) este vinovată de răspunsurile date.
Pentru a fi echilibraţi, suntem datori să amintim faptul că există mulţi oameni care şi-au depăşit condiţia circumstanţială şi au izbutit în viaţă. Într-un final, condiţiile în care o personă se formează nu pot fi o scuză obiectivă pentru prostie.
Imi place pozitia dumnevoastra, frate Ghita. Chestiunea cu Eminescu era sarcastica, referirea fiind la sintagma populara „tot romanu e poet”. Am cedat hilaritatii situatiei. Frumos totusi interviul. Trebuie sa recunoasteti pe langa conditia evidenta a intervievatilor, un soi de compozitie in discursul lor.
Soț, tătic și pălmaș pe ogorul Evangheliei. Febril căutător de adevăruri pe care să mă pot rezema, admirator a tot ce este veritabil și gata să văd binele chiar și unde e ascuns. Slujesc Domnului cu sentimentul unei datorii nobile și iau asupra mea orice povară ce are legătură cu Împărăția Lui. Alături de soția mea Magdalena, cresc doi copii adorabili: Paul și Carina. Predau teologie, dar preocupările mele intelectuale dezertează în multe alte zone. O bună parte din ele – ca și inevitabilele curiozități – le veți găsi în conținutul acestui site. Locul virtual în care tocmai vă aflați mă reprezintă, cu toate frământările și modestele mele aprecieri.
Chiar aşa. Am văzut şi eu zilele trecute filmuleţele tragico zâmbitoare de la Prahova Tv. Judeţul lui Caragiale dacă nu mă înşel..
Poate că la acestă întrebare pocaiţii noştri nu ar avea probleme dar la Cine a scris Biblia? am avea surprize serioase.
In fraza cu „pocaitii sau inSECTELE” se simte un puternic spirit eminescian.
Nu mă gândeam să fac vreo legătură cu Eminescu, dar promit să mă gândesc la asta.
„Adamşiieva a fostăă, deci… unăă sfânt, deci după cum ştim din Biblie”, era evident. Ce-i cu întrebările astea. Toată lumea ştie cine a fost Adamşiieva.
Dragi sunt unii oameni.
Adevărul este că dacă ne-am fi născut şi am fi crescut în aceleaşi circumstanţe în care au crescut prietenii noştri, aveam toate şansele să susţinem aceleaşi adevăruri susţinute de ei.
1 Corinteni 4:7 „Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit?”
Dragă Dodo,
Am toată înțelegerea față de condiția celor intervievați. Nici pe departe nu am vrut să-i ridiculizez. În mod sigur dacă am fi avut și noi contexul lor am fi răspuns la fel (iar alții ne-ar fi pus iutubul pe blog).
Domnule profesor sunt convins că nu aţi avut nici o intenţie să îi ridiculizaţi. Prezentarea realităţii este cât se poate de legitimă şi de motivatoare. Într-un anume mod, şi biserica (noi) este vinovată de răspunsurile date.
Pentru a fi echilibraţi, suntem datori să amintim faptul că există mulţi oameni care şi-au depăşit condiţia circumstanţială şi au izbutit în viaţă. Într-un final, condiţiile în care o personă se formează nu pot fi o scuză obiectivă pentru prostie.
Imi place pozitia dumnevoastra, frate Ghita. Chestiunea cu Eminescu era sarcastica, referirea fiind la sintagma populara „tot romanu e poet”. Am cedat hilaritatii situatiei. Frumos totusi interviul. Trebuie sa recunoasteti pe langa conditia evidenta a intervievatilor, un soi de compozitie in discursul lor.
Stima.
Să fie acest video oglinda eficienței/lipsei misionare a românilor?
Întreb doar, nu săriți pe mine…
Mă tem că întrebarea ta surprinde o trista realitate. Mă îndoiesc uneori de relevanța proiectelor noastre misionare…
Fii binecuvântat.
e trist să vezi așa ceva într-o țară creștină,atâta ignoranță.Păcat,mare păcat
Ai identificat bine. Și eu cred că este vorba de ignoranță, dar mai întâi la cei responsabili cu educarea acestor oameni.